Mergem cu atenţie, privim fiecare pagină cu dragoste de Dumnezeu, ne minunăm…şi ne smerim

Racla cu Sfintele Moaşte ale Sfântului, Prea Cuviosului nostru Părinte, Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor şi al românilor.

*************

Bibliografie: Sfântul Simeon Noul Teolog

I. Surse primare

1. Syméon le Nouveau Théologien , „Catéchèses”, introdiction, texte critique et notes par B. Krivochéine, traduction par J. Paramelle, SC 96, 104 şi 113, Paris, 1963, 1964 şi 1965.

2.Idem., „Chapitres Théologiques, Gnostiques et Pratiques”, introduction, texte critique et notes par J. Darrouzès, SC 51, Paris, 1957.

3. Idem., „Traités théologiques et éthiques”, introduction, texte critique et notes par J. Darrouzès, SC 122 şi 129, Paris, 1966 şi 1967.

4. Idem., „Hymnes”, no’s 1-15, introduction, texte critique et notes par J. Koder, traduction par J. Paramelle, SC 156, Paris, 1969 ; no’s 16-40, texte critique par J. Koder, traduction et notes par L. Neyrand, SC 174, Paris, 1971 ; no’s 41-58, texte critique par J. Koder, traduction et notes par L. Neyrand et J. Paramelle, SC 196, Paris, 1973.

5. Idem., „Imnele iubirii dumnezeieşti”, trad. de Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stăniloae, în „Studii de teologie ortodoxă”, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 329-705.

6. Idem., în „Filocalia românească”, vol. 6, Ed. Humanitas, Buc, 1997, p. 17-192.

7. Idem., „Discursuri teologice şi etice”, Scrieri I, studiu intr. şi trad. Diac. Ioan I. Ică jr. şi un studiu de ieromonah Alexander Golitzin, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 559.

8. Idem., „Cateheze”, Scrieri II, studiu intr. şi trad. de Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 379.

9. Idem., „Imne, Epistole şi Capitole”, Scrieri III, intr. şi trad. de Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001, p. 431.

10. Idem., ( 33 Orationes, 38 Hymens, 180 Capta, Dialogus ), PG 120, col. 321-712, 1880.

11. Idem., „The Sin of Adam and our Redemption: Seven Homilies by St. Symeon the New Teologian”, translated by Serafim Rose, Platina, California, 1979.

12. Nicetas Stethatos, „Vie de Syméon le Nouveau Théologien ( 949-1022)”, texte grec inédit, publié avec introduction et notes par le P. Irénée Hausherr S.I. et traduction française en collaboration avec le P. Gabriel Horn S.I. , Roma, Pont. Institutum Orientalium Studiorum, în col. „Orientalia Christiana”, vol. XII, 1928.

13. Idem., „Viaţa Sfântului Simeon Noul Teolog”, trad. de Ilie Iliescu, Ed. Herald, Buc, 2003, p. 201.

II Surse secundare

1. Alfeyev, Hilarion, „St. Symeon the New Teologian and Orthodox Tradition”, Oxford, 2000 ( teză de doctorat).

2. Banu, E. „Lucrarea Sfântului Duh în opera Sfântului Simeon Noul Teolog”, în „Studii Teologice” XXXII ( 1980), nr. 1, p. 81-94.

3. Bria, Magistrand Ioan I., „Simţirea tainică a prezenţei harului după Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Studii Teologice” VIII ( 1956), nr. 7-8.

4. Fraigneau-Julien, B., „Les sens spirituels et la vision de Dieu selon Syméon le Nouveau Théologien”, în „Théologie hoistorique” 67, Paris, 1985.

5.Golitzin, Alexander, „Hierarchy versus Anarchy? Dionysius Areopagita, Symeon the New Theologian, Nicetas Stethatos and Their Common Roots in Ascetical Tradition”, în „St. Vladimir’s Theological Quarterly”, nr. 2, 1994, p. 131-175.

6. Idem., „Mistagogia – experienţa lui Dumnezeu în Ortodoxie”, Ed Deisis, Sibiu, 1998.

7. Holl, Karl, „Enthusiasmus und Bussgewalt. Eine Studie zu Symeon sem Neuen Theologen”, Leipzig, 1898.

8. Hussey, J.M., „Symeon the New Theologian”, în „Catholic Encyclopedia”, vol. 13, p. 875-876.

9. Ică jr., Drd. Ioan I., „Teologie şi spiritualitate la Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Mitropolia Banatului” XXXII ( 1987), nr. 3, p. 21-47.

10. Kambylis, Athanasios, „Symeon Neos Theologos, Hymnen ( supplementa Byzantina. Texte und Untersuchungen)”, Berlin – New York, 1976.

11. Krivochéine, Basile, „In the Light of Christ. St. Symeon the New Theologian : Life, Spirituality, Doctrine”, translated by Anthony P. Gythiel, Crestwood NY, 1986 ( cf. originalului rusesc, ed. 1980).

12. Idem., „În lumina lui Hristos. Sfântul Simeon Noul Teolog (949-1022): Viaţa – spiritualitatea – învăţătura”, trad. de Pr. Conf. Dr. Vasile Leb şi Ierom. Gheorghe Iordan din limba franceză, cf. ed 1980, Ed. IBMBOR, Buc., 1997.

13. Idem., „Essence créée et essence divine dans la théologie spirituelle de S. Syméon le Nouveau Théologien”, în „Messager de l’Earchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale”, nr. 75-76, p. 151-170.

14. Lossky, Vladimir, „Teologia Mistică a Bisericii de Răsărit”, trad. , studiu intr. şi note de Pr. Vasile Răducă, Ed. Anastasie, f.a.

15. Mary, S.S., „St. Symeon the New Theologian and the Way of Tears”, în „Studia Patristica”, 7 ( 1966), p. 355-361.

16. Miguel, P., „Le consciènce de la grâce selon Syméon le Nouveau Théologien”, în „Irénikon”, XLII ( 1969), nr. 3.

17. Moldovan, Doctorand Pr. Ilie, „Teologia Sfântului Duh după Catehezele Sfântului Simeon Noul Teolog”, în „Studii Teologice” XIX ( 1967), nr.7-8, p. 418-431.

18. Petit, L., „La vie et les oeuvres de Syméon le Nouveau Théologien”, în „Echos d’Orient” 27 ( 1952), p. 163-167.

19. Petraru, Pr. Drd. Gheorghe, „Cunoaşterea lui Dumnezeu după Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Ortodoxia” XL ( 1988), nr. 3, p. 111-133.

20. Perczel, Istvan, „Denys l’Aréopagite et sa postérité en Orient et en Occident”, Paris, 1996. Aici se găseşte art. : „Denys l’Aréopagite et Syméon le Nouveau Théologien”, p. 341-356.

21. Picioruş, Masterand Dorin, „Mântuirea subiectivă în viziunea Sfântului Simeon Noul Teolog”, ms. comput., 30 p.

22. Idem., „Transfigurarea vieţii în lumina dumnezeiască la Sfântul Simeon Noul Teolog”, ms.

23. Popescu, Magistrand Dumitru, „Faptele bune după Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Ortodoxia” XIV ( 1962), nr.4, p. 540-555.

24. Rossum, Jost Von, „Pristhood and Confession in St. Symeon the New Teologian”, în „St. Vladimir’s Theological Quarterly” 20 ( 1974), p. 220-228.

25. Spidlik, T., „Syméon le Nouveau Théologien”, în „Dictionnaire de Spiritualité” XIV (1990), col. 1370-1401.

26. Stăniloae, Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru, „Studii de teologie ortodoxă”, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991; p. 307-317: „Legătura personală cu Hristos în lumina infinităţii dumnezeieşti după Sfântul Simeon Noul Teolog”.

27. Idem., „Semnificaţia luminii dumnezeieşti în spiritualitatea şi cultul Bisericii Ortodoxe”, în „Ortodoxia” XXVIII ( 1976), nr. 3-4, p. 433-446.

28. Idem., art. „Lumina dumnezeiască în descrierea Sfântului Simeon Noul Teolog”, cuprins în vol.„Iisus Hristos Lumina lumii şi îndumnezeitorul omului”, Buc., 1993, p. 217-285.

29. Idem., „Viaţa şi învăţătura Sfântului Grigorie Palama”, ed. a II-a, cu prefaţă revăzută de autor, în col. „Mari scriitori creştini”, Ed. Scripta, Buc., 1993.

30. Stoina, Drd. Liviu, „Desăvârşirea creştină după Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Studii Teologice” XXXVII ( 1985), nr. 5-6, p. 390-407.

31. Turner, H.J.M., „ St. Symeon the New Teologian and Dualist Heresies – Comparisons and Contrasts”, în „St. Vladimir’s Theological Quarterly”, nr. 4 ( 1988), p. 359-366.

32. Vârlan, F., „Învăţătura despre mântuire la Sfântul Simeon Noul Teolog”, în „Ortodoxia” XXIII ( 1974), nr. 4, p. 624-633.

33. Ware, Kallistos, „Tradition and Personal Experience in Later Byzantine Theology”, în „Eastern Churches Review”, nr. 2 ( 1970), p. 131-141.

III. Literatură, filosofie, spiritualitate diversă

1. Alighieri, Dante, „ Divina Comedie”, în trei volume: „Infernul”, trad. de Eta Boeriu, studiu introductiv, tabel cronologic, note şi comentarii de Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Buc., 1982; „Purgatoriul”, trad. de Eta Boeriu, note şi comentarii de Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Buc., 1982; „Paradisul”, trad. de Eta Boeriu, note şi comentarii de Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Buc., 1982.

2. Blaga, Lucian, „Trilogia cunoaşterii. Eonul Dogmatic”, vol. I; „Trilogia cunoaşterii. Cunoaşterea luciferică”, vol. II; „Trilogia cunoaşterii. Cenzura transcendentă”, vol. III, Ed. Humanitas, Buc, 1993.

3. Camus, Albert, „Străinul. Ciuma. Căderea. Exilul şi Împărăţia”, trad. din lb. franceză de Georgeta Horodincă, Olga Mărculescu, Irina Mavrodin, cu prefaţă de Romul Munteanu, ed. I, Ed. Rao IPC, Buc., 1993.

4. Idem., „Faţa şi reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara”, trad. din lb. franceză de Irina Mavrodin, Mihaela Simion, Modest Morariu şi introd. de Irina Mavrodin, ed. I, Ed. Rao IPC, Buc., 1994.

5.Claudel, Paul, „Cinci mari ode”, trad şi postfaţă de Victoria Ana Tăuşan, Ed. „Grai şi suflet – Cultura naţională”, Buc., 1994.

6. Eliade, Mircea, „Mefistofel şi Androginul”, trad. de Alexandra Cuniţă, Ed. Humanitas, Buc., 1995.

7. Idem., „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”, în 3 vol., trad. din franceză de Cezar Baltag, Ed. Universitas, Chişinău, 1992.

8. Heidegger, Martin, „Repere pe drumul gândirii”, trad. şi note introd. de Thomas Kleininger şi Gabriel Liiceanu, Ed. Politică, Buc., 1988.

9. Ionesco, Eugéne, „Călătorie în lumea morţilor”, teatru, vol. 5, trad. şi notă asupra ed. de Dan C. Mihăilescu, Ed. Univers, Buc., 1998.

10. Leibniz, G.W., „Monadologia”, trad. de Constantin Floru, studiu introd. de Dan Bădărău, Ed. Humanitas, Buc., 1994.

11. Merejkovski, Dmitri Sergheevici, „Luther”, în româneşte de Anca Verjinschi, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2001.

12. Nietzsche, Friedrich, „Dincolo de Bine şi de Rău”, trad. de Francisc Grünberg, ed. bilingvă, Ed. Teora, 1998.

13. Noica, Constantin, „Jurnal de idei”, text stabilit de Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Sorin Vieru, Ed. Humanitas, Buc, 1991.

14. Idem., „Devenirea întru fiinţă”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1981.

15.Pascal, Etienne, „Cugetări. Text integral”, ed. Brunschvicg, trad. de Maria şi Cezar Ivănescu, Ed. Aion, 1998. ( cf. édition Hachette, Paris, 1897)

16. Rilke, Rainer Maria, „Rugăciunile”, trad. de Mihail Nemeş, Ed. Anastasia, Buc., 1998.

17. Idem., „Exerciţii de supravieţuire”, versiune inedită a lui Dinu Pillat, ed. îngrijită şi prefaţată de Ileana Mălăncioiu, Ed. Litera, Buc., 1993.

18. Stănescu, Nichita, „Fiziologia poeziei”, proză şi versuri 1957-1983, ed. îngrijită de Alexandru Condeescu cu acordul autorului, Ed. Eminescu, Buc., 1990.

19.Ştefănescu, Paul, „Magia neagră”, Ed. Saeculum Vizual, Buc., 2003.

20. Tereza de Avila, Sf., „Drumul perfecţiunii”, trad. şi note de Christian Tămaş, Ed. Ars Longa, Iaşi, 1995.

21. Trakl, Georg, „Poeme”, trad. de Mihail Nemeş, prima ed. bilingvă, îngrijită de Simona Kessler Herausgeber, Ed. Paideia, Buc., 1991.

22. Valery, Paul, „Poezii. Dialoguri. Poetică şi estetică”, ed. îngrijită şi prefaţată de Ştefan Augustin Doinaş, trad. de Ştefan Augustin Doinaş, Alina Ledeanu şi Marius Ghica, Ed. Univers, Buc., 1989.

********

PS Sebastian Ilfoveanu: contagiune duhovnicească prin vieţile Sfinţilor. Interviu la Radio Trinitas Bucureşti, 26 octombrie 2007. Ne simţim atraşi, uniţi de Sfinţii români. Simţim nevoia să ne atingem de Sf. Moaşte ale Sfinţilor. Secretul mântuirii se vede în Moaştele Sfinţilor./ Practica împărţirii Sfintelor Moaşte alături de practica păstrării lor întregi. / Trebuie cinstite ca expresii ale sfinţeniei izvorâtă din sfinţenia lui Dumnezeu./”Personal l-am simţit pe Sfântul Dimitrie ca pe un reper…”/Ne lipsesc modelele de Sfinţi în viaţa noastră./

Bucureştiul e un oraş „agitat şi înghesuit”./Dezamăgit de reporterii care nu înţeleg venirea la Sfintele Moaşte/ Europa are nevoie de comportamentul şi dragostea noastră faţă de Sfinţi./ „Românul simte nevoia de comuniune cu Sfinţii lui Dumnezeu”./”Sfinţii ni-l fac pe Dumnezeu mai aproape”: PFP Daniel./ Coada pelerinilor a ajuns până la intersecţia cu 11 septembrie./Ce o fi în inima acestor tineri care stau la coada sărutării Sfântului Dimitrie?/Aşteptarea dragostei pentru Sfinţi, credinţa care iubeşte./ Ar trebui să ştim minunile cu oamenii. /

Urcăm trupeşte şi sufleteşte spre Patriarhie./ Ierarhii greci care au adus Sf. Moaşte ale Sfântului Ioan Gură de Aur: noi, ierahii, avem multe de învăţat de la credincioşi. / „Anumiţi creştini ne întrec în virtuţile lor”…/Sfinţenia nu ţine numai de pregătirea teologică sau de neamul nobil…ci ţine de sufletul curat şi de înţelepciune./ Se creează un dialog între Sfinţi şi credincioşi./ „Sfântul aleargă din om în om, din pelerin în pelerin şi dialoghează cu fiecare”, cu fiecare, care aşteaptă rândul să sărute Sfintele Moaşte./

Credinţa ne întăreşte şi ne sporeşte puterile limitate./ Credinţa ne face mai longevivi./ Secretul răbdării stă în credinţa lor./ Răbdarea la coadă depăşeşte logica celor care privesc de pe margine./ Credinţa e mai presus decât raţiunea şi decât mentalitatea lumii seculare de acum./ Mesajul către pelerini: să se folosească în viaţă prin jertfa aceasta./

*********

Fac. 11, 1, în LXX, vorbeşte despre faptul că toţi aveau o singură buză… În ediţiile româneşti e vorba de o singură limbă. Însă, ca şi în : buzele mele voi deschide, buză se referă la o revelare a inimii pe buze, la o revărsare a iubirii inimii pe buze. Voi deschide buzele şi inima mea ca să mă rog Ţie, Doamne! Nu lăsa buzele mele ca să grăiască fărădelegea! […] Însă, avem şi buza oalei, buza dealului...Afirmaţii de o mare plasticitate, de o mare fineţe…

*

Entuziasmul tinerilor este unul revigorant. De multe ori mă umplu din frumuseţea lor, din puterea lor de a crede, din aspiraţiile lor. Dacă există ceva plin de însufleţire…atunci e vorba de credinţa în faptul de a face ca lucrurile să existe.

*

Teodora Trandafir ştie să se pună în cuvinte cu multă inteligenţă şi fără să îşi piardă din feminitate. O feminitate care ştie să râdă fără asperităţi porcoase, facile. / Doru Octavian Dumitru: „Laptele e proaspăt…Acum trei ore era… iarbă!”./ Aglomeraţia din urbea noastră ne face să ne simţim stresaţi?/ Suntem tentaţi să catalogăm drept oameni sociali pe cei care par să nu aibă inhibiţii?…Până unde vom merge cu experimentele gen Laura Andreşan [Mădălin Voicu vorbea despre Gaura Andreşan; cu tot trivialul…există un adevăr dureros, pentru că ea pare a fi numai…producătoare de infidelităţi], în a ne dezvălui intimităţile picante? Să nu ne mai fie ruşine că suntem curvari, proşti, nesimţiţi?!/Cred că sharingul de intimitate va căpăta din ce în ce mai mult amploare./

*

Cum trebuie să fie un blog? Muncit…cu inspiraţie. CMD-ului îi place să se înfoaie degeaba. Nu articolele mari sperie pe cititori…ci articolele fără personalitate, fără vervă, fără dăruire. Un blog trebuie să aibă o diversitate spontană şi nu aranjată! Pentru mine blogul e ceva foarte serios, asumat iar tu eşti propriul tău senior editor, adică redactor şef, cenzor şi corector. Un blogger autentic face cât o întreagă tipografie.

Blogul e o tiparniţă proprie, cea mai rapidă, imediată…adică o tipografie de 24 de ore, un job cu regim full time. Cine se sperie de blog se sperie de fapt de impotenţa sa ideatică şi mediatică. Dacă vrem să fim dialogici trebuie să fim imediaţi, direcţi, instanţi. Cine nu e dialogic rămâne consumator de dialog interior afişat în sisteme de citire diferite, de tip blog, revistă, carte…

Cred că ideea de carte trebuie să sufere transformări ample. Iar tipografiile trebuie să cam lase nasul în jos, dacă mai vor să aibă viaţă lungă, ca şi televizorul…sau să se transforme în altceva. La televizor poţi să schimbi canalul…dar nu poţi să produci coţinut. Pentru oamenii care creează conţinut, viitorul cred că trebuie să fie ceva, un spaţiu virtual foarte generos, un spaţiu web între blog şi site. Avem nevoie de siteuri în sistem blogging, de siteuri în care să scriem rapid şi cu un beckup de mii de giga.

Viitorul nu sună roz în materie de informaţie/informare. Aştept democratizarea bibliotecilor tradiţionale, adică translarea lor pe net, online … şi apoi vom vorbi de studii aplicate. Adică, dacă aş avea toate bibliotecile facultăţilor din lume şi ale institutelor de cercetare la clickul drept…atunci am putea vorbi despre competenţă, ingenuitate şi rapiditate informatică, despre competenţe reale.

Pentru ce mergem şi tânjim după bibliotecile occidentale? Pentru că sunt populate masiv, sunt digitalizate şi cu democraţie a informaţiilor în interior. Nu mergem aşadar, în mod neapărat, pentru oameni, ci pentru cărţi. Dacă am avea cărţile acasă…am putea să facem studii la scară planetară, conferinţe, festivităţi…ale inteligenţei şi ale comunicării.

Cui îi e frică şi de ce, de democratizarea informaţiei? Dacă aş avea toată biblioteca insititutului de cercetare cutare, în format word, pdf, adică pentru tot omul, pentru tot cetăţeanul…câţi giga ar fi? Şi cât m-ar interesa pe mine, care vreau să mă specializez în nu ştiu care segment…biblioteca lor? Eu cred că le e frică de pierderea prestigiului, a unui prestigiu închipuit. Ne-am plictisi repede de informaţia unui Oxford gonflat, dacă l-am avea într-un singur hard, cum ne plictisim de miile de giga de muzică, filme şi jocuri.

Eu nu am reverenţă în faţa unor institute şi a unor facultăţi, în care, la o carte, lucrează 300 de oameni. Pentru mine, cu adevărat uluitor, e cel care face o carte singur…care o scoate din el şi care se epuizează enorm de mult în comparaţie cu un întreg sector academic de activitate .

***

De ce ne e teamă de frumuseţe, de frumuseţea genuină, copleşitoare a încrederii cuiva în persoana noastră?

*

Imaginea nu mai informează…ci tinde să te absoarbă. Culorile tari sunt preferate în locul celor spălăcite. E semn că nu mai avem sensibilităţi prea mari la un ambiental gândit cu mintea şi cu inima noastră.

*

Când vorbeşti reverenţios cu cineva înnobilezi pe omul din faţa ta şi te înnobilezi şi tu. Te înnobilezi cu atenţie, cu mai multă cumpănire, cu delicateţe, cu o precizie a formulărilor de dialog…Dar când vii cu tu din prima…cel din faţa ta devine un minus, un sub tine decât tine. Tu este inferiorizant. Eu este egoistic, orgolios. Noi exprimă smerenie, pentru că accepţi că eşti în convivialitate cu alţii. Dar dacă vorbeşti de ei, de ei privind de sus, ei sunt un alt tu, un tu spus cu sictir, cu un sictir arogant care te depersonalizează.

Apelez la tu, numai când trebuie să dau peste bot cuiva, să rectific ceva. Prefer pe dumneavoastră, pe dumneata, pe mata…Cu mata mă simt cel mai bine, când el este în vârstă. Dialogul trebuie să creeze intimitate, o intimitate din ce în ce mai mare. Dar nu dialogul în sine, ci împreunarea la nivel adânc, a sufletelor, prin mărturisire de gânduri, crezuri şi sentimente, dintre noi. Eu aflu despre tine ceea ce mă împlineşte sau mă împlineşte ceea ce te bucură şi te ajută. Dacă te ajută pe tine mă ajută şi pe mine.

Uneori mă poate ajuta sau, de cele mai multe ori, lucruri care cred iniţial că nu o să-mi placă. Învaţ din ce nu îmi place. Învăţ din lucrurile de care nu pot să scap. Învăţ şi mă …bucur. De ce nu m-aş bucura?!

****

Reacţia preşedintelui Iliescu la jignirea preşedintelui Băsescu…a fost promptă. Nu se face…/Europarlamentarele acestea mi se par că au cea mai nepregătită campanie electorală dintre toate. Nu ştii cine sunt?, ce vor?, de ce?…dacă iese ceva. Strategii corecte, viabile? Ce pot, cu ce te pot ajuta europarlamentarii…deşi sunt sine qua non pentru UE? Prea multă uşurinţă în declaraţii şi în dorinţa de a fi aleşi pentru un fotoliu. Există mulţi bani în joc. E sigur asta!

***

Iar se schimbă bordurile?! Am trecut pe strada aceea şi nu avea nevoie de aşa ceva…La noi bordurile bune se aruncă şi …ne vin altele tot la fel de bune. Cel mai enervat e să vrei să găseşti un veceu şi să nu dai de niciunul. Să te ferească Dumnezeu să ai probleme cu urinatul…că s-a ales vai şi amar de vezica ta urinară! Indiscreţie, spectacular…mizerie, afişe, urme de vechi cu urme de nou, un amestec de uluire şi stupefacţie la un loc.

*

Se supralicitează enervant de mult ideea că religia, superstiţiile, anomaliile se vând, prind la public. De aceea, şi online, şi pe sticlă…toată lumea se dă cu cuvântul în preoţi, în comunişti, în păpuşile mapeţ, în Cântarea României…E prea mult ridicol în aceste demersuri./

*****

Ne-am învăţat cu multe lucruri. Ne învăţăm într-un mod copleşitor de repede. A face pronosticuri despre viitor e ca şi cum ai face pronosticuri despre locul unde va cădea un fulg de nea, care acum e la 2000 de metrii înălţime./

**********

Pr. Dorin.