Înălţimi diferite

Înălţimile diferă pentru că diferă locul unde ne situăm noi. Dacă am fi pe casă, în ploaie, am fi lângă coş, lângă coşul sobei. Dacă am fi pe stâlpul iluminat, am putea atinge neoanele care luminează gara pe timp de noapte. Dacă am fi pe schela uriaşă a viitorului brad din piaţa Unirii, ne-am da seama că ne bat vânturi mai mari decât la sol.

Dacă te înalţi, dacă creşti duhovniceşte…greutăţile sunt şi mai mari, ispitele sunt şi mai multe…pentru că toţi îndreaptă ochii spre tine. Miza e mult mai mare. Miza pentru evidenţă e foarte mare. Dar miza pentru evidenţă reală şi nu aparentă.

Dacă urci, când priveşti înapoi, totul pare ireal. Ţi se pare că nici nu ai fost jos. Dacă urci totul devine suplu…în plin uragan, în plină ploaie, în plină izbitură mortală. Unii preferă să rămână la bază şi să privească doar….Dar dacă priveşti de la baza înălţimii, sub picioarele tale se face o groapă existenţială care te afundă. Dacă stai pe loc te afunzi. Singura cale e să mergi înainte, să urci, să nu priveşti niciodată înapoi şi să nu te uiţi la vânturi, oricare ar fi ele, ci la cununa care te aşteaptă, dacă te regăseşti printre cei care s-au luptat după regulile Împărăţiei lui Dumnezeu.

Pr. Dorin.