Sf Moaste ale Sf Grigorie Palama -

Racla cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Grigorie Palama

Dacă citeşti studii, texte, dacă vezi lucruri care te entuziasmează şi te stupefiază frumos, dar te întrebi apoi cine este autorul sau dacă autorul e girat de foruri înalte ca să reacţionezi faţă de el, înseamnă că ai o problemă cu sinceritatea faţă de tine însuţi.

Am citit şi eu lucrări pe care le-am evaluat sub influenţa altor persoane cu autoritate. Însă am ştiut întotdeauna ce mă entuziasmează şi ce nu. Şi dacă ceva sau cineva mi-au plăcut enorm, nu mi-am schimbat impresia după 5 minute, dacă altcineva a denigrat persoana sau textul respectiv.

A aştepta garanţii intelectuale, morale şi emoţionale pentru a-ţi formula o impresie dovedeşte o profundă neconcordanţă cu pretenţiile intelectuale ale multora. Dovedeşti că nu ai încredere în conştiinţa ta, în gustul tău faţă de oameni şi cărţi şi că nu gândeşti profund, ci aştepţi ca altul să gândească pentru tine.

Se poartă acordul cu părerea majoritară. E o acomodare banală şi care nu costă nimic. Te complaci în părerea majorităţii chiar dacă tu vezi lucrurile diferit. Mulţimea, cel mai adesea, derutată şi manipulabilă…te duce pe căi lăturalnice.

Însă, bunul simţ, mostrele de cogitaţie personală şi originală, argumentele înţelepte…conving, chiar dacă nu plac majorităţii. Manifestările revendicative şi criticile fără recul sunt profitabile numai dacă vrei să creşti în ochii grupului din care faci parte dar nu pentru ca să creşti în înţelegere. Devii sclavul unor interese…şi îţi sacrifici înţelegerea în mod tacit.

Adevărul spus răspicat însă, dar şi cu candoare, e ca o piramidă care îţi iese în cale. A spune că n-ai avut de ce să te împiedici dacă te-ai întâlnit cu o piramidă, înseamnă a da mostre de mârlănie intelectuală de nota 10. A confunda piramida cu un ac de siguranţă înseamnă a fi ipocrit din cale afară.

Adevărul însă derutează pe mulţi, mai mult decât platitudinile. El derutează mai mult decât echivocul şi de cât neseriozitatea. El atârnă mai greu decât manipularea de rutină.

Adevărul răneşte, zgârie, sfâşie, enervează şi zdrobeşte pe cel care îl întâlneşte. N-a spus şi Hristos Domnul, că El e piatra care îi zdrobeşte pe cei peste care cade şi că, cel care se loveşte de ea se omoară de unul singur? Pentru că, oricum ar fi adevărul considerat de către noi, el este de neocolit.

Dacă îţi bazezi informaţia şi încrederea numai pe colegii de a(p)titudine şi nu aştepţi nimic mai mult de la viaţă, atunci, cu adevărat, piramida ţi se va părea obscură iar furnica ideii tale un elefant în toată regula.

Psa. Gianina.

Did you like this? Share it: