Mărturia Sfântului Ioan Botezătorul

In. 1, 32-34, cf. GNT, traducerea noastră:

„Şi Ioan a mărturisit zicând, că: Am văzut pe Duhul coborând ca un porumbel din cer şi rămânând în El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El. Dar Cel care m-a trimis să botez în apă, Acela mi-a zis: Cel în Care vei vedea pe Duhul coborând şi rămânând în El, Acela este Cel care botează în Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acela este Fiul lui Dumnezeu”.

Mt. 3, 13-17, cf GNT, trad. noastră:

„Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan pentru a fi botezat de către acesta. Dar Ioan L-a întrebat pe El, zicând: Eu am nevoie să primesc a fi botezat de Tine şi Tu, vii către mine?Însă Iisus, răspunzându-i, a zis către el: Uită [aceasta] acum, căci astfel trebuie să fie. Noi se cuvine să plinim toată dreptatea. Astfel L-a lăsat pe El [să Îl boteze]. Şi botezându-Se Iisus, îndată a ieşit din apă. Şi, iată!, cerurile I s-au deschis Lui şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu, coborând ca un porumbel şi venind în El. Şi, iată!, glas din cer a zis: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit!„

Din textul mateean rezultă că Domnul a văzut pe Duhul coborând peste El şi nu Ioan. Sfântul Duh a coborât în El, nu numai peste El, cum aflăm în alte traduceri, în sensul că a rămas în El. La fel apare şi din textul ioaneic: Duhul a coborât şi a rămas în El, în Iisus Domnul.

Mc. 1, 9-11,12, cf. GNT, trad. noastră:

„Şi a venit în zilele acelea, a venit Iisus din Nazaretul Galileii şi S-a botezat în Iordan de la Ioan. Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile despărţite/deschise şi pe Duhul ca un porumbel coborând în El. Şi s-a făcut glas din ceruri: Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit„./ „Şi îndată Duhul L-a îndepărtat pe El în pustiu”, v. 12.

Lc. 3, 21-22, cf. GNT, trad. noastră:

„Şi a fost, că după ce tot poporul s-a botezat, s-a botezat şi Iisus. Şi rugându-Se, s-a deschis cerul. Şi Duhul Sfânt S-a coborât trupeşte /în chip trupesc peste El, sub forma unui porumbel şi s-a făcut glas din cer: Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit„.

Când Luca vorbeşte despre o prezenţă trupească a Duhului, vorbeşte despre evidenţa Sa, sub forma unui porumbel, Care vine în Iisus. Duhul Sfânt Îl duce pe Domnul, spune Mc. 1, 12, în pustiu, adică e împreună cu El în pustiu şi peste tot, ca Cel ce purcede din veşnicie din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul.

Pogorământul de la Botez este pentru Dumnezeiescul Ioan şi nu e o instituire în cadrul Botezului a relaţiei dintre Fiul şi Duhul. Aceasta se face pentru încredinţarea lui Ioan că El e Mesia, că El e Mielul lui Dumnezeu, că e viitoarea Jertfă cuvântătoare şi nu începe să fie Duhul cu Hristos de la Botez.

Din prima clipă a zămislirii Sale ca om sau din prima clipă de când Cuvântul Îşi însuşeşte firea umană din trupul preacurat al Prea Curatei Fecioare, El era cu Duhul, împreună cu El, pentru că era veşnic împreună cu El şi cu Tatăl.

Pr. Dorin.