viitoarea-ctedrala-proiect.jpg

Catedrala va fi mare pentru că avem nevoie de un spaţiu liturgic acomodat unei populaţii bucureştene de peste 2 milioane de oameni, din punct de vedere statistic, şi, poate, de peste 3 milioane de oameni nestatistic. Nu poţi să faci un Paşti sau un Crăciun în actuala catedrală, pentru că puhoiul de lume e de 10 ori mai mare afară decât înăuntru.

Avem nevoie de o catedrală mare şi de Biserici mari pentru că acum, majoritatea celor existente, reprezintă populaţia de secol 19 sau 18, care nu mai e populaţia de astăzi şi nici viitorul României nu mai e cel de acum două secole.

Tot la fel putem întreba: de ce v-aţi dus cu toţii, de era să muriţi acolo de înghesuială, să vedeţi marele brad din faţa magazinului Unirea? Ce vă trebuie supermarketuri de zeci de hectare? De ce vă trebuie parcuri late cât pomana ţigănească şi parcuri auto supraetajate? Pentru că nevoile reale sau mai puţin reale ale momentului cer acest lucru.

A privi în urmă cu regret şi a nu vedea nevoile prezentului înseamnă anacronism inacceptabil. Avem nevoie de Biserici ultradotate cu de toate, la parametrii tehnologici şi de securitate ai prezentului pentru a vorbi şi a sluji unei lumi în viaţă, care răsuflă şi are un mod de a gândi şi a exista extrem de nuanţat şi de schimbător.

De ce am avea şi noi nevoie de un Turn Eiffel, de un turn al Londrei sau de recunoaşterea marilor capodopere ale românilor? De ce am avea nevoie de justiţie, transporturi, spitale, armată, învăţământ, agricultură etc. …la standarde europene ? Pentru că asta e lumea noastră şi aşa ar trebui să fim, dacă ne-am uni mai mult, am munci mai mult, n-am mai fi atât de exclusivişti şi negativişti, şi, mai ales, nu ne-am mai dispreţui, noi, pe noi înşine, la modul în care o facem.

Ne trebuie instituţii credibile, fundamentale, cu o bună întreţinere şi funcţionare, în care să intri cu drag şi pe care să le admiri. Nu vă place să intraţi într-un delfinariu, într-un parc de distracţii, într-un mall, într-un cinema, teatru sau teren de fotbal unde totul străluceşte de curăţenie şi de frumuseţe?

Acest continuu: De ce? e o mentalitate de om slab, pirpiriu, care nu ştie cine este şi ce aşteaptă de la el. Mentalitatea omului capabil şi realist e următoarea: Am început să fac lucrul, îl fac şi Dumnezeu să mă ajute şi să mă întărească, ca să gândesc bine, să am forţă ca să-l duc la capăt şi să găsesc oamenii care să creadă în proiectul meu.

Nu poţi să trăieşti cu un De ce? continuu, cu întrebări de copil râzgâiat. Trebuie să trăieşti pentru a înţelege, pentru aţi explica întrebări care se pun sau nu se pun, pentru ca să te limpezeşti interior.

Pr. Dorin Picioruş.

Did you like this? Share it: