Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Instituţia uceniciei este o marcă fundamentală a Bisericii Ortodoxe

father-savatie.jpg

Relaţia Părinte-ucenic a fost şi este o relaţie sacramentalo-duhovnicească cel mai adesea, deşi poate să fie şi numai duhovnicească. Adică se poate realiza între un preot sau un ierarh şi un mirean sau un monah şi are în avatarurile ei şi aceea că preotul sau ierarhul îl spovedeşte pe ucenicul său dar, poate fi numai duhovnicească, ea reducându-se la o prietenie şi la o iubire duhovnicească între cei doi, în care un mirean înduhovnicit sau un monah înduhovnicit călăuzeşte pe un mirean sau pe un monah spre cele ale mântuirii.

Părintele duhovnicesc, omul adâncit în înţelegerea duhovnicească, poate fi ales de un credincios care vrea să se afunde în înţelegerea vieţii şi a credinţei ortodoxe, pentru a-l călăuzi în viaţa lui. Părintele este ales de ucenic sau se lasă ales, când vede că Dumnezeu l-a trimis pe ucenic la sine, între ei creându-se un raport de mare conştiinţă şi de mare coresponsabilizare, fiecare dorind odihnirea şi mântuirea celuilalt.

Istoria Bisericii Ortodoxe atestă numeroase dovezi de Sfinţi Părinţi care au avut ucenicii lor, la rândul lor tot Sfinţi şi care, s-au creat unii pe alţii în ascultare şi iubire faţă de Domnul şi poruncile Sale şi între ei. De fapt instituţia uceniciei este una prin excelenţă duhovnicească, este atelierul unde se creează adevăraţii povăţuitori ai Ortodoxiei, Părinţii ascultării şi ai râvnei, prin eforturile constante de supraveghere şi de modelare a lor de către cei care excelează în supleţea înţelegerii duhovniceşti.

Aşa că marii Părinţi şi marile Maici ale Ortodoxiei au fost la rândul lor nişte atenţi şi supuşi ucenici, nişte conştiincioşi ucenici, care au devenit ei înşişi întruparea sfaturilor Părinţilor lor. De aceea instituţia uceniciei sau a stăreţismului sau a povăţuirii duhovniceşti este o marcă tradiţională, una constantă în istoria Bisericii Ortodoxe.

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it:

Previous

Pastorul Cruceru: omul care nu ne dezamăgeşte niciodată

Next

Cine a martirizat-o pe Sfânta Mare Muceniţă Varvara [4 decembrie]?

1 Comment

  1. „a asculta’, mai mult decat „a-si urma propriile ganduri” este foarte greu dar nu imposibil.

    A putea fi ucenic cere o persoana umila.
    Am auzit recent pe cineva spunand ca-i plac oamenii supusi, cei care nu cracnesc, cei care isi vad lungul nasului.

    Cum explicati aceasta atitudine?

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén