Un concert de colinde prea dorit…şi prea puţine locuri

Aseară, 9 decembrie 2007, câteva sute de persoane au intrat în Palatul Patriarhiei şi au audiat concertul de colinde anual. Alte câteva sute au rămas afară. Încă un argument în plus că nu ne trebuie numai o altă catedrală patriarhală ci şi săli largi pentru întruniri teologice, expoziţii, seminarii şi concerte. Pentru publicul de aseară, un public numeros, ca la fotbal, trebuia un stadion de fotbal. Nu e nicio exagerare.

Am fost plăcut surprins să văd, că doritorii de colinde veniseră cu întreaga familie, compusă deopotrivă din cei mici şi cei foarte bătrâni şi… nu mai erau locuri. Vreo trei americani făceau fotografii împreună cu mine în nartex şi… erau afară. Un translator îi explica unui musulman cum stă treaba pe la noi. Patru monahii catolice veniseră şi ele pentru colinde…dar de unde locuri. Vreo 5 ţigănci, cu fuste colorate şi îmbrăcate ca de sărbătoare…doreau şi ele colinde. Mulţi tineri, copii, cupluri de adolescenţi…erau amărâţi că nu mai au loc în sală. Adică la parter, la etajul 1 şi la etajul 2 era arhiplin.

Mulţi dintre cei de afară aveau un regret atât de pronunţat pe feţele lor încât ţi se făcea milă de dorinţa lor, de entuziasmul lor. Deşi erau conştienţi că nu li se va deschide uşa, stăteau la intrare şi ascultau la megafoane ce era înăuntru. Am rămas uimit de această dorinţă, din ce în ce mai mare, pentru autenticul exprimării ortodoxe.

Pentru toţi aceştia trebuie să facem mai mult. Trebuie să facem şi mai mult. Şi e bine că cererea e mare, e foarte mare, pentru că ne va obliga să avem oferte din ce în ce mai consistente.

Pr. Dorin.