Avantajele şi dezvantajele onlinului pentru un teolog ortodox

flourish.gif

E un subiect periculos…tocmai prin sinceritatea lui debordantă. Şi, sunt conştient de faptul că această realitate va avea o şi mai mare valenţă pentru cât mai mulţi, tocmai când vom putea compara mai mulţi teologi ortodocşi care se produc astfel…adică zilnic, în sistem online. Cum la noi, teologii care se produc online sunt extrem de puţini astăzi…cuantificarea acestei lucrări pastorale e destinată viitorului. Poate în 5-10 ani vom judeca mult mai judicios, corect lucrurile care se construiesc acum şi care par mai mult o joacă…de oameni mari sau ceva foarte complicat.

Prezentarea zilnică, producerea zilnică în sistem online, ca teolog ortodox…produce mutaţii în cei care te înţeleg şi … ar putea să reacţioneze într-un mod foarte echidistant într-o anume problemă. Atunci când ai o problematică ortodoxă îngustă şi când te poziţionezi fanatic pentru câteva idei publicul pe care ţi-l dobândeşti zilnic…reacţionează instinctiv, ca şi tine. Instinctualitatea nu are însă nimic de-a face cu opinia coerentă asupra unui lucru, a unei problematici. Cel care reacţionează instinctiv dovedeşte că nu are conformitate interioară cu adâncimile vieţii ortodoxe, unde experienţa şi nu impulsivitatea vorbeşte cel mai credibil.

Astfel, unul din avantajele enorme ale sistemului online e aceea că el îţi dă capacitatea să ai o problematică cuprinzătoare şi nu îngustă asupra prezentării vieţii şi teologiei ortodoxe. Avantajul acesta devine un dezavantaj enorm când încerci să comprimi subiectele sau să le epuizezi foarte repede. Universalitatea onlinului te trage la rost când tu vrei să priveşti restrictiv şi foarte subiectiv o tematică anume. Prin esenţă, un subiect e perepetuu deschis. Când tragi concluzii pripite, cititorii care revin asupra opiniilor tale mai vechi văd diferenţe de fluctuaţie între o înţelegere îngustă şi alta largă a problematicilor discutate.

Dacă dai sentimentul că eşti stăpân absolut asupra subiectelor şi că nu mai are nimeni nimic de spus intri în coliziune cu o lege nescrisă a onlinului: totul e deschis şi va fi deschis spre interpretare. E timp şi e nevoie şi de o abordare mai pozitivă a lucrurilor pozitive cât şi pentru o evaluare mult mai coerentă a derapajelor negativiste.

Un alt avantaj al sistemului online e acela că nu ai unde să te ascunzi în acest spaţiu incomprehensibil de mare. Racordările tale la subiecte trebuie să fie universaliste. Gravitatea şi adâncimea lor trebuie să fie probată. Cititorii înţeleg pe măsura experienţei lor un subiect sau altul şi se pronunţă ca atare. Numai că una e să te citească neprofesioniştii şi altceva e să te citească profesioniştii Teologiei: adică oamenii duhovniceşti erudiţi.

Dezavantajul enorm al onlinului teologic ortodox e acela că trebuie să intuieşti codul care îţi deschide subiectele şi trebuie să ai experienţa care să te facă deogândire cu teologul care scrie. Însă, revenirea constantă asupra problematicii discutate anterior de către el…te face să treci, pe nesimţite, în lăuntrul modului de a gândi al teologului. Citirea repezită, frugală, pe care crezi că o haleşti imediat ca pe o clătită…nu are sorţi de izbândă pe termen lung. În ceea ce mă priveşte, şi cred că acest lucru se întâmplă cu orice teolog care se produce online, proiectul editorial are coerenţă numai dacă îl parcurgi de la un cap la altul sau dacă mergi în pas cu el.

Dezavantajul enorm e să te poziţionezi restrictiv faţă de acest proiect editorial teologic numai pentru că într-o anume problematică ţi s-a părut că autorul nu este în asentimentul tău. Din acest motiv apar polemicile sterile, agasante şi epuizante…pentru că cititorii nu aşteaptă continuarea. Avantajul enorm e că sistemul online nu închide niciodată cartea, ci cartea se scrie continuu. La cartea care se află în scriere contribuie o serie de factori, printre care comentatorii ei online au un cuantum ridicat în specializarea problematicilor ei.

Cel mai mare dezavantaj însă al sistemului online, dezavantajul dezavantajelor, e să acela că e observabil când nu eşti în stare ca să susţii zilnic respiraţia teologică pe care o cer cititorii. Tocmai de aceea nu mulţi se înhamă la un proiect teologic online. E mult mai uşor să scrii o carte, unde viitorii cititori nu văd culisele, nu le percep, nu le intuiesc, nu le simt…Însă, onlinul zilnic cere o persoană care să dovedească că este în permanenţă un om teologic, cu o viaţă teologică şi nu…cu sincope. Onlinul, în această situaţie, nu e numai o porta voce a gândirii tale, cum eşti perceput într-o carte, spre exemplu, ci a întregii tale vieţi.

Orice pas defectuos se contorizează. La acţiunile tale online privesc sute de ochii, mii de ochi iar tu trebuie să gândeşti şi să acţionezi în contratimp…şi în acelaşi timp ortodox. Şi nu de faţadă ortodox…ci să dovedeşti că viaţa ta e una cu gândurile tale sau că respiraţia ta e reală, e cea pe care o ai şi în culcare şi în sculare…şi pe tot restul zilei.

Când nu eşti, când nu viezi zilnic ortodox, când nu încerci să priveşti suplu lucrurile în fiecare clipă şi universalist în acelaşi timp, şi când baţi pasul pe loc, două săptămâni la acelaşi subiect…acest dezavantaj apare, ca o stridenţă enormă, pe chipul onlinului tău, a blogului tău. Dacă nu eşti atent la ea, la urâtul de pe chipul onlinului tău, şi te culci pe laurii fidelilor tăi, a comentatorilor tăi fideli…ieşi din cursa prezentării acurate a vieţii ortodoxe ca teolog ortodox… căci încerci să reduci viaţa Bisericii şi credinţa noastră doar la trei Sfinţi, doar la trei subiecte, doar la 3 atitudini.

Când nu apare noul în fiecare zi pe blogul tău, când nu apare schimbarea, când nu apar nuanţele…nu avem de-a face cu un teolog ortodox care are simţul onlinului. El trebuie să te entuziasmeze, să te convingă, să te intrige, să te invite la studiu şi experienţă directă, să te facă să te recunoşti, să îl recunoşti în mod intim, să recunoşti pe cei pe care îi iubeşti în mod comun cu el, să te facă să te simţi prezent, în curentul lucrurilor noastre zilnice, cu emoţii tinere, cu atitudini coerente, cu fragilităţi de gând şi de atitudine răpitoare.

E dezavantajos onlinulul pentru că te explică profund iar dacă vrei să te mai ascunzi sau să munceşti mai puţin decât cum l-ai obişnuit, publicul se bosumflează. Onlinului e un teren al performanţelor zilnice. Trebuie să ai nervi de diamant, prea multă răbdare, prea multă dăruire…şi să fii un izvor de viaţă pentru alţii.

E dezavantajos că este prea epuizant…E o reprezentaţie zilnică…E avantajos însă că are o istorie pe care nu o poţi desconsidera decât dacă nu o înţelegi. Poate că altădată vom fi mult mai concişi…decât oboseala care ne conturbă astăzi. Concluzia de astăzi ar fi asta: onlinul unui teolog ortodox autentic e cea mai mare probă de curaj şi de eficienţă predicatorială pentru lumea în care trăim.

Pr. Dorin.

2 comments

  • Este o continua ascensiune spre implinire si multumiri. Nu este usor, mai ales ca dv.incercati sa oferiti celui care intra ceva „de digerat” si nu doar o clatita.

    Daca ati fi scris fara implicare nu ar mai fi venit lumea aici zilnic si ce este minunat e tocmai faptul ca reusiti mereu sa veniti cu ceva nou 😉

  • Foarte bine este punctat acest subiect. Am gasit unele raspunsuri la unele framantari. Eu sunt doar un adolescent sa spun asa de 22 de ani care nu demult a inceput sa vrea sa se apropie de Dumnezeu. Am inceput sa ma implic in tot mai multe subiecte pe bloguri dar mai ales pe grupuri de persoane de pe site-uri gen ”hi5”.

    Am atacat subiecte delicate si importante pt noi tinerii, subiecte gen ”muzica rock” sau ”masoneria” sau ”avortul”… Desi m-am documentat destul de mult (spun eu), am simtit si am observat ca ceilalti au avut un refuz in a crede cele spuse de mine prin prisma faptului ca au vazut o schimbare prea dintr-o data in viata mea.

    La un momentdat cineva (Domnul sa-i vegheze viata) mi-a spus ca fac un fel de ortodoxie de garsoniera. Nu am prea inteles ce a vrut sa spuna dar am inteles ca nu exista acea incredere in cele spuse de mine.

    Cu toate ca o mare parte din lucrurile ce le spuneam erau probate mai mult sau mai putin pe propria persoana, si ca proveneau din surse valoroase, oamenii nu au simtit acel impact de a crede ci cel de a nu crede…

    Astfel spus eu consider ca mult mai puternica este cartea cu toate ca este citita de putini oameni.

    Doamne Ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *