Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

Nu-mi plac emoticoanele!

De ce nu-mi plac? Pentru că ele sunt un pseudo-sprijin al celor care nu ştiu să scrie, o pseudo-exprimare a celor care nu ştiu să-şi exprime în cuvinte sentimentele, stările de spirit, atitudinile personalizate, adică nu ştiu să descrie…şi în loc să descrie se folosesc de scheme de reacţii gata concepute.

Astfel, dacă limbajul de lemn e format din locuri comune stresante şi din expresii nepersonalizate de niciun fel, dialogul de tip emoticon e un limbaj de lemn online, care nu formează o limbă universală ci banalizează reacţiile personale, le usucă de sevă şi rezultă o non-comunicare.

Adică te iubesc, mor de foame, sunt prost, iartă-mă, am nevoie de tine, sunt bolnav etc…nu spun nimic unui om inteligent, de spirit, dacă nu exprimă adâncul aceluia. Te iubesc e un lucru comun, ceva banal, o parte a limbajului de lemn, dacă nu e băgat într-o stare de spirit, dacă nu e personalizat, dacă nu se spune în cuvinte proprii.

Aşa că, renunţaţi la impersonalismul emoticonului şi spuneţi-vă sufletul în cuvinte care să vă reprezinte! Aşa ajungeţi la inima celui/celei care trebuie…

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it:

Previous

Reformă…serioasă!

Next

Pachetul de atenţie + Stropi de emoţie [19 dec.2007]

1 Comment

  1. Acum înţeleg de ce mă irită cei care le folosesc din abundenţă! Eu le văd utilitatea atunci când însoţesc şi cuvinte.

    De exemplu: mă bucur să citesc acest articol şi o să mai revin! 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno
istanbul escort istanbul escort istanbul escort