Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

Zi: 25 decembrie 2007 (Page 1 of 2)

Un program care transformă imaginea…într-o expresie vizuală ştearsă

fotosketcher

FotoSketcher

FotoSketcher is an easy to use program that converts your digital images into B&W or color pencil sketches. Just load the photo, click a button and the program will instantly apply the effect.

You can tweak the edge intensity and threshold to simulate different drawing styles and save the digital sketch as new image, without changing your original.

Download FotoSketcher

Pr. Dorin

Conferinţă de presă specială a…”preşedintelui”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=msE_hANuSXY]

Pr. Dorin.

A apărut versiunea Firefox 3.02 beta

firefoxIntraţi aici pentru download. Un articol de prezentare în Arena IT.

Pr. Dorin

Multiplele faţete ale Iisus-ului istoric în cercetarea lui Jaroslav Pelikan [2]

Jaroslav Pelikan, Iisus de-a lungul secolelor. Locul Lui în istoria culturii, trad. din lb. engl. de Silvia Palade, seria Religie, coordonată de Pr. Vasile Răducă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000, 308 p., format 20 cm./ Ed. rom traduce ed. Yale University, 1985./

3

Cap. 3 poartă titlul Lumina neamurilor, p. 46-58/ Autorul spune că misiunea Mântuitorului Hristos a plecat de la premisa că nu există niciun popor care să nu fi aşteptat un Hristos, p. 46, adică un Mântuitor./ Hristos a fost „împlinirea divină a unei aspiraţii universale”, p. 46/ Se aminteşte de Egloga 4, 5-52 a poetului latin Virgiliu, care vorbea despre Fecioara…şi Pruncul care va iniţia vârsta de aur a omenirii, p. 47. /

Acest fragment din Egloga a 4-a a fost interpretat de către Sf. Constantin cel Mare, într-o predică din Vinerea Mare, intitulată Rugă către Sfinţi 19-21 [probabil ţinută în 313] drept o profeţie a venirii lui Iisus, p. 48/ Fericitul Augustin interpretează poemul lui Virgiliu ca şi Sf. Constantin, p. 48, cf. Ieronim, Epistola 53, 7; Augustin, Cetatea lui Dumnezeu, 10, 27; Augustin, Epistola 137.3.12, cf. n. 9, p. 274./

Dante citează Egloga a patra a lui Virgiliu în cântul 22 din Purgatoriu, cf. p. 48-49./ Autorul accentuează faptul, că dacă Sf. Pavel spunea că Legea a fost pedagog către Hristos, tot aşa, Sf. Clement Alexandrinul spunea că pentru păgâni filozofia a fost un pedagog către Hristos, p. 52./

Sf. Iustin Martirul şi Filosoful interpreta, spune autorul, noţiunile de lemn sau copac din VT ca fiind un simbol al crucii, p. 54. Noi am spune că unele noţiuni, unele versete în care se vorbeşte despre lemn sau copac erau văzute ca o profeţie despre crucea Domnului./ Valorificări creştine ale Iliadei şi Odiseei, p. 56./ De aceea spune autorul: „Povestea lui Odiseu răstignit de catarg a devenit o componentă permanentă a tipurilor lui Hristos de sorginte păgână”, p. 56./

„Logosul divin, acelaşi care urma să apară în Iisus [să fie Iisus, mai corect spus n.n.], fusese activ şi în Socrate [ca Cel care l-a luminat pe Socrate în anumite privinţe n.n.], prin denunţarea politeismului şi a cultului diavolului la greci”, p. 57/ Sf. Clement Alexandrinul vede în Republica 2.360-361 lui Platon o profeţie despre moartea Domnului. Pasajule e acesta: „El va fi biciuit, torturat, legat, ochii îi vor fi arşi, iar în cele din urmă, după ce va îndura toate chinurile posibile, va fi tras în ţeapă sau crucificat”, p. 58/

4

Cap 4. Regele regilor, p. 59- 71/ „Zvastica nazistă”, spune autorul, „deşi mai veche decât creştinismul în privinţa formei, a fost folosită ca o parodie obscenă a crucii lui Hristos, după cum sugerează chiar numele ei: Hakenkreuz = Aşadar eşti Tu rege?„, p. 60/ Epistola către Diognet 7, 5, referindu-se la creştinii primelor veacuri: „ Orice ţară străină le este patrie, şi orice patrie este pentru ei o ţară străină”, p. 63, pentru că aşteptarea creştină este una eshatologică./ Dacă în p. 64 autorul spune că problema sincerităţii convertirii Sf. Constantin cel Mare e o problemă modernă şi nu una a realităţii secolului al 4-lea, în p. 69 spune neadevărul cum că primul papă al Bisericii a fost Sf. Petru./

5

Cap. 5, Hristos cel cosmic, p. 72- 86/ Hexaemeronul Sf. Vasile cel Mare e văzut de autor ca „o combinaţie ciudată [???] de teologie, filozofie, ştiinţă şi superstiţie”., p. 76. De ce să fie ciudată, dacă cartea Sf. Vasile e o trecere în revistă a multiple erezii şi păreri hilare ale filosofilor vremii pentru a se stabili adevărul Bisericii? Tot la fel de ciudată poate fi oricare lucrare apologetică modernă, care se ocupă deopotrivă de erezii şi păreri năstruşnice, păreri observate în paralel cu dreapta credinţă, pentru a se reliefa adevărul./ Autorii moderni au o mare meteahnă: neatenţia la cuvintele folosite în tratatele teologice. De aceea apar în cuprinsul lor cuvinte ca nuca în perete./

„Dumnezeu a vorbit în mod hotărâtor prin Logosul întrupat în fiinţa istorică a lui Iisus Hristos. În felul acesta cosmosul poate fi cunoscut, dar în acelaşi timp rămâne o taină, căci Logosul este mintea şi raţiunea lui Dumnezeu”, p. 81./

„Unul dintre motivele pentru care s-a pus accent mai mare pe imaginea cosmică a lui Hristos în gândirea răsăriteană decât în cea apuseană trebuie căutat în concepţia despre fiinţă şi creaţie prin Logos…aşa cum reiese din scrierile lui Atanasie şi ale celorlalţi gânditori răsăriteni din secolul al IV-lea”, p. 83. Îi dăm dreptate autorului!/

Pr. Dorin.

Ne consumăm, consumăm, ne isterizăm şi devenim insensibili

fum

Nu mă miră faptul că ne trebuie atât de multe…Cumpărăturile excesive vor să umple un gol, cel creat de neiubire, de nefericire, de singurătate, de ratarea de sine. Cumpărăm ca să uităm, mai degrabă decât că nu avem. Ieri, un cuplu de tineri în jurul a 35 de ani [eram cu ei la rând], şi-au cumpărat trei şutere [trei jocuri cu împuşcături]…ca să se distreze de Crăciun. Erau de un pesimism elocvent. Mai mult, poate, că nu gândeau că se poate simţi bucurie.

Poate că alţii şi-au cumpărat un set de prezervative, două butoaie de bere, câteva kilograme de carne…ca să se distreze din plin. Ne consumăm banii pentru ca să ne consumăm timpul, nefericirea, tristeţea, disperarea. O tânără îşi punea problema ce să facă de Crăciun pentru că nu are cu cine face sex…Şi nu i se părea deloc jenant să îşi spună, în gura mare, într-un spaţiu public, necesitatea fiziologică. Dânsa vroia sex şi nu dragoste, ceea ce reprezintă două lucruri diferite.

La urma urmei, cumpărăturile excesive, arhisuplimentare, care nu îşi mai găsesc rostul la noi în casă, sunt o dragoste pentru noi, faţă de noi maladivă, care ne face groşi la inimă, insensibili. Deşi, poate s-ar părea că nu are nicio legătură cu insensibilitatea, a avea 100 de perechi de pantofi şi a nu te gândi să dai măcar 10 cadou altora…e o mare insensibilitate. Sau, tu să iei ditamai maldărul de pachete şi să nu ai 1 leu pentru colindători…

Insensibilitatea ţine de nefrecventarea relaţiilor reale cu oamenii. Dacă nu te leagă mai nimic de nimeni e normal să nu ai slăbiciune faţă de durerile oamenilor, faţă de accidente, boli, faţă de sărăcia lucie aflată la tot pasul. Observ de multe ori în fiinţa mea durerea că nu am făcut o milostenie zilnic, că nu am dat cuiva ceva, de la un sfat la ceva fizic, la un obiect anume. Şi mă gândesc cum arată inima care nu simte să dea nimic nimănui, ba, dimpotrivă, să ia tot ce se poate de la alţii.

Insensibilitatea se naşte din cumpărăturile numai pentru tine, pentru egoismul tău, într-o viaţă personală care nu doreşte să integreze şi pe alţii în ea ci să ne separe, cât mai dramatic, pe unii de alţii. Eu sunt aici iar tu eşti acolo. Tu nu eşti al meu dacă nu am de luat ceva de la tine. Şi de aceea, gândind aşa, devenim nişte monade închise în noi, nişte ipseişti, nişte egoişti notorii, care nu pot vedea pe alţii din cauză că nu îşi văd inima lor. Dacă am ţine la mântuirea noastră am vedea şi pe alţii, i-am vedea pe toţi.

Cum se explică atunci egoismul dintr-o populaţie majoritar ortodoxă? Prin infuzarea la nivel larg a sentimentului că democraţia şi capitalismul înseamnă subiectivism feroce, înseamnă concurenţă nemiloasă, înseamnă singurătate profitabilă şi bucurie de avutul propriu în mod exclusivist. Noi suntem la începutul unui mod de a fi social care încă nu ne-a însingurat cu totul, care nu ne-a creat o singurătate atât de patologică încât să ne urcăm pe pereţi de durere, de atâta gol interior.

Însă hăul interior al singurătăţii noastre sociale creşte de la o zi la alta. De aceea există atâta egoism feroce pe cât ne îmbogăţim, pentru că noi credem că asta ne va aduce un bine. Însă când paharul se va tot umple şi vom vedea drama noastră, singurătatea noastră, lipsa noastră de sprijin în alţii, avem două şanse: ori fugim spre alţii, spre relaţii reale cu un dor nebun, lucru care se simte din plin încă de acum ori înnebunim şi ne sinucidem.

Chatul cu necunoscuţi, relaţiile online, petrecerile în masă, distracţiile fără reguli sunt simptomele singurătăţii pe de o parte iar pe de altă parte sunt căutări de ieşire seculare din drama personală, din pustiul personal. Însă, în adâncul lor, cei care caută petreceri muzicale sau amoroase, caută de fapt, fără niciun dubiu, să umple cu ceva, cumva, şi cât mai rapid singurătatea lor, spleenul lor.

De aceea nu mă miră că oamenii sunt goi, că vor să fie demenţi, că violează, că omoară, că blasfemiază în chip şi fel…Nu ar putea să facă altfel, atâta timp cât ei sunt nişte ruine din punct de vedere duhovnicesc. Ceea ce mă minunează e că toţi aceşti dezaxaţi ai lumii noastre, care nu mai au valori şi principii nu fac fapte reprobabile în stil mare. Adică Dumnezeu le astâmpără cumva pofta lor de distrugere tocmai în răbufnirile de tot felul pe care le au.

O tânără drogată se bătea cu mama ei mai nu ştiu când pentru că nu o lasă să se mărite cu un recidivist în ale căsătoriilor repezite. Dorea să se căsătorească pentru că nu putea trăi fără sex, fără ţigări şi droguri. Acasă nu era suportată cu fumul de ţigară şi cu droguri nici atât, aşa că vroia să se căsătorească [să trăiască în concubinaj, mai pe şleau] numai pentru aceste trei lucruri. O căsătorie instinctuală, fără plan, fără să se cunoască, fără să aibă proiecţii de viitor.

Nu simţi în tine pacea harului şi eşti orb. Mergi anapoda dar nu vrei să o recunoşti. Ţi-e ruşine de ceea ce faci dar nu vrei să o recunoşti…

Fără doar şi poate, cele mai multe păcate se fac de marile sărbători. De ce? Pentru că atunci simţi cel mai acut că nu eşti plin, că nu eşti om, că nu eşti fericit. Şi dai vina pe El, pe părinţi, pe societate…pentru că tu eşti ilogic, că eşti instinctual, că eşti fără preocupări pentru a te împlini interior.

Pr. Dorin

Mesajul televizat la praznicul Naşterii Domnului al Părintelui patriarh Daniel

pfp-daniel-realitatea-tv

Sărbătoare creştină, Crăciunul este sărbătorit deopotrivă de ortodocşi sau de catolici. Urările de bine şi colinda s-au împletit cu mesajul mai marelui Bisericii Ortodoxe Române.

„Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos ne arată iubirea nesfârşită şi minunată a lui Dumnezeu Tatăl pentru lume, iubire arătată în fiul său cel veşnic, Iisus Hristos care din iubire pentru oameni a devenit om, a coborât pe pământ ca pe  noi  pământenii să ne înalţe la ceruri”, a transmis ÎPS Patriarhul Daniel.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu au adresat şi ei mesaje de Crăciun.

„Crăciunul este pentru noi toţi o sărbătoare a generozităţii şi a speranţei. Mai mult ca oricând, astăzi suntem îndemnaţi să redescoperim sensul profund al solidarităţii umane.

Celor pentru care Naşterea Domnului este o sărbătoare a iubirii lui Dumnezeu şi a fraternităţii umane, doresc să le adresez toate gândurile mele pline de respect şi de preţuire.

Spiritul Crăciunului, care ne însufleţeşte în aceste zile, înseamnă deopotrivă să ne bucurăm alături de cei dragi şi să dăruim celor care au nevoie de noi. Să facem din bucuria sărbătorilor o sărbătoare a demnităţii şi a fraternităţii noastre!

Cu acest prilej, doresc tuturor românilor din ţară şi de pretutindeni belşug, pace, fericire şi multe împliniri!”, a susţinut Traian Băsescu.

„Vreau ca românii să se simtă la ei acasă la fel de bine ca în orice ţară din Europa: o ţară modernă, o ţară civilizată, o ţară îmbelşugată. Doresc tuturor la mulţi ani şi sărbători cu bine”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Marţi 25 decembrie 2007, 08:42

Sursa: Realitatea TV

Mesaje de Crăciun
Prea Fericitul Daniel a oficiat astăzi prima slujbă de Crăciun ca Patriarh

Pr. Dorin

Robert Turcescu şi Dan Puric: 100% din 24 decembrie 2007

100%

(2007-12-24) 100%

Apăsând pe trimiterea de deasupra, se va deschide fila originară. Apăsaţi acolo, pe emisiunea pe care o vedeţi aici indicată, ca să se deschisă fila video pe care o publicităm.

Pr. Dorin.

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

istanbul escort istanbul escort istanbul escort