nativity21.jpg

Expresia „spiritul/duhul sărbătorii” este o expresie adânc ortodoxă dar care a fost denaturată la nivelul înţelegerii seculare, atâta timp cât vrea să exprime din ce în ce mai mult o bucurie psihologică, o bucurie de sezon, o stare de spirit favorizată de shoppping sau de relaxare şi nu…o bucurie adâncă, tainică, duhovnicească.

În adevărata ei accepţiune expresia este una foarte teologică, pentru că vrea să exprime faptul că Hristos e retrăit prin Duhul Sfânt în fiecare sărbătoare de fiecare credincios în parte. La fiecare praznic al Naşterii Domnului noi retrăim prin Duhul lui Dumnezeu naşterea lui Hristos. Aşa că niciun creştin-ortodox, din niciun secol, nu e departe de simţirea naşterii lui Hristos, pentru că Hristos Se naşte prin Duhul în inima fiecăruia în parte.

Pregătirea noastră prin post, rugăciune, spovedanie, împărtăşire cu Domnul pentru acest praznic preaslăvit, adică prea plin de har, e pentru ca să simţim în mod tainic, în adâncul inimii noastre bucuria pe care Îngerii, Păstorii, Prea Curata Stăpână, Sfântul Iosif, animalele şi cosmosul în întregime au trăit-o la naşterea Lui din Prea Curata Fecioară.

Dacă simţim în noi, prin toate cele trăite în aceste zile, curăţie, sensibilitate, duioşie, candoare, delicateţe duhovnicească atunci Duhul lui Dumnezeu ne dă să simţim, după puterea noastră, ceea ce emana din Hristos născut în iesle…şi ceea ce emană şi acum din Hristos, prin Duhul Său, pentru cei care se bucură de venirea Sa la noi.

Marea taină a praznicului de astăzi e că Hristos ne dă să retrăim în noi, în modul cel mai veridic şi mai sfânt fiorul naşterii Sale, al primirii Sale de către oamenii credincioşi. Când Îngerii sunt văzuţi în mod extatic de păstori, în adâncul nopţii, în singurătatea câmpului [ Lc. 2, 8-14]; când Magii, Vrăjitorii aceştia înţelepţiţi de steaua care călătorea cu ei [Mt. 2, 1-12], şi care era o Putere cerească pentru Sfânt Ioan Gură de Aur şi nu o stea obişnuită …simt harul lui Dumnezeu care îi conduce către Stăpânul, ei devin oameni esenţialmente altfel, pentru că simt cele ale veşniciei, simt şi trăiesc lucruri care nu au nimic de-a face cu o materialitate grosieră, cu o viaţă păcătoasă.

Boul si asinul, aşa cu prorocise Sfântul Isaia [Is. 1, 3], recunosc acum pe Stăpânul lor. Cosmosul, întreaga făptură, alături de Puterile cereşti reacţionează într-un mod originar, pentru că se umplu de tresăltare interioară, de bucurie negrăită, văzând smerenia uluitoare, paradoxală, înspăimântător de mare a Stăpânului către slugile Sale. Şi cum, în rugăciunile noastre ortodoxe, subliniem adesea, nu Înger, ci Însăşi Domnul vine la noi…trăirea acestei minuni copleşitoare, a acestei bogăţii de dragoste faţă de noi nu este retroactivă, adică dinspre trecut spre prezent, ci este o bucurie trăită direct, acum, pentru că El, Hristos, întru Duhul, ieri şi azi şi mâine e Acelaşi şi ne umple pe noi de bucuria naşterii Sale ca şi atunci.

Înţelegem în mod deplin sintagma Duhul sărbătorii dacă înţelegem tot ciclul slujbelor dintr-un an liturgic ca retrăire a triadologiei, a hristologiei şi a pnevmatologiei în Biserică. Adică într-un an liturgic, de la 1 septembrie la 31 august, toate slujbele şi marile praznice ne dau să ne adâncim în viaţa noastră cu Dumnezeul nostru treimic, ne dau să adâncim viaţa şi iconomia mântuirii lui Hristos pentru noi şi să ne umplem de puterea Sfântului Duh în mod continuu.

Acum, pe măsura pregătirii noastre interioare, simţim ceva din curăţia şi frumuseţea duhovnicească a persoanei lui Hristos care Se naşte, care devine om pentru noi, adică ceea ce nu era, pentru ca să ne slobozească, să ne elibereze de sub tirania, de sub munca, de sub robia diavolului. De aceea prăznuim astăzi moartea lumii vechi, moartea lumii păcatului, desfiinţarea idolatriei pe de o parte iar pe de altă parte trăim sfârşitul aşteptării întregii creaţii, pentru că dorirea lumii e Hristos.

De la naşterea Sa până astăzi şi până la a doua Sa venire întru slavă, întru lumina dumnezeiască care emană din El, noi nu mai aşteptăm pe Cineva pe care nu Îl ştim ci pe Cineva cu care trăim în noi şi pe Care Îl simţim în întreaga creaţie. De aceea astăzi, în această zi de bucurie duhovnicească percepem prezenţa Lui în lume şi în noi cu mare acuitate, pentru că El doreşte să ne pătrundă viaţa cu razele slavei Sale, cu bucuria Lui faţă de noi care se constituie în însăşi Duhul sărbătorii.

Da, această zi, aceste zile sunt speciale, sunt altfel, pentru că sunt marcate de amprenta iubirii Sale faţă de noi!Chiar dacă eşti tare la inimă, chiar dacă eşti pierdut în tot felul de patimi, chiar dacă mănânci roşcovele nesimţirii…simţi că acum totul e altfel, că în atmosfera însăşi a lumii noastre e o prezenţă, o iradiere, o bucurie, o revărsare de altceva, mai presus de lume…adică de har. Chiar dacă nu îi spui har şi îi spui noutate, bucurie, ceva special…vorbeşti despre acelaşi lucru, pentru că simţi şi tu ceva, cumva, într-o anume măsură bucuria Lui faţă de noi.

Duhul praznicelor ortodoxe arată că există un ritm identic în Biserică şi creaţie, că bucuria Bisericii şi bucuria creaţiei sunt una, că mediul care ne înconjoară trăieşte cu noi bucuria revărsării de har de la Dumnezeu pentru că Dumnezeu e în creaţie, e cu noi, e pretutindeni prin harul Său. Aerul sărbătorii e harul. Şi după cum se vede Dumnezeu ne dă să retrăim harul naşterii Sale atunci când Biserica prăznuieşte naşterea Sa, nu oricând şi oricum. Acum, mai mult decât oricând, alături de zăpadă, de albul zăpezii, de cadouri, de brad, de colinde, de masa bogată e harul curăţiei, al nevinovăţiei, al sfinţeniei Pruncului Hristos, Care, e în acelaşi timp, Fiul cel mai înainte de veci al Tatălui.

Trăim toate acestea în noi şi trăim bucuria şi frumuseţea Lui în noi. Pacea şi lumina lumii, adevărata pace şi luminare a minţii şi a vieţii noastre e harul Său, care ne încălzeşte, ne curăţeşte, ne luminează, ne fortifică în faţa patimilor şi a dezamăgirilor de tot felul…Dacă simţim pe Duhul care ne reliefează în noi naşterea Sa atunci suntem fericiţi! Vă dorim să fiţi fericiţi pentru că El e cu noi şi nimeni împotriva noastră!

Pr. Dorin Picioruş.

Did you like this? Share it: