Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 4 ianuarie 2008 (Page 1 of 5)

Proasta creştere irită rău

http://www.teologiepentruazi.ro/wp-content/uploads/2007/01/botezul-domnului.jpg

Când nu ştii să apreciezi masa, ospitalitatea, sensibilităţile gazdei asta irită. Nu poate fi la altul ca la tine acasă şi nu trebuie să te comporţi la altul ca la tine acasă…pentru că irită, enervează. Ca să nu enervezi trebuie să îţi ştii măsura. Nu intri cu întrebări oripilante în viaţa gazdei, nu intri cu un de ce? continuu, nu te uiţi în toate părţile dacă nu ţi se dă voie, nu atingi lucrurile, nu te autoinviţi, nu stai până peste poate dacă ai primit o invitaţie oarecare, fără orar prestabilit.

Proasta creştere se vede din aceea că nu ştii să ai măsură, bun simţ şi …zâmbet. Omul de spirit trebuie să aibă zâmbet dar nu râs. Râzi ca proasta…, râzi ca un derbedeu…nu sunt remarci care să te binedispună, şi dacă încerci să  ceri explicaţii…e prea târziu. Un om de bun simţ înţelege când e prea devreme ceva…sau e prea târziu…să spui ceva.

Nu sunt pentru etichete ţâfnoase, reci, distante…Dar sunt pentru smerenie la masă, pentru buna dispoziţie în întâlniri, pentru rigoare în cuvinte şi pentru logică în modul de a pune problemele, de a le ridica. Firescul trebuie să se îmbine cu delicatul. Firescul de a privi, fireascul de a zâmbi trebuie să ţâşnească din tine. Dacă nu ţâşneşte eşti… bădăran.  Şi eşti bădăran nu pentru că nu ai 100 de clase făcute…ci pentru că nu ai dispoziţie interioară pentru a bucura pe alţii prin prezenţa ta.

Dacă nu bucuri eşti iritant. Iar ca să nu iriţi trebuie să ai multă experienţă. Şi când ai prea multă ca să fie puţină tot ţi se întâmplă să iriţi fără să vrei…Cu timpul am înţeles că delicateţea nu ţine de educaţie ci de starea de curăţie interioară, de creşterea ta duhovnicească. Un om cuvios la minte şi trup e un om educat chiar dacă nu are nicio iotă de cuviinţă învăţată.

Buna dispoziţie e la îmbinarea dintre învăţătură şi curăţie. Nu merge fără lux de cunoştinţe şi nu se poate fără lux de atenţie. Cei care nu încearcă să fie delicaţi nu vor să încerce să fie atenţi, prea atenţi.  Şi când mergi să vizitezi pe cineva atunci trebuie să mergi să fii ceva pentru el, să arăţi că eşti capabil să aduci un suflu nou vieţii lui.

Ştiu că ceea ce spun acum par basme…Dar sunt basme pentru cei care au o viaţă dezordonată, o viaţă non-calculată, o viaţă fără atenţie, împrăştiată.  Iar cei care se tem că nu sunt adevărate cele spuse de noi acum, cu siguranţă, că ar vrea să fie în centrul atenţiei unor oameni care să calce pe vârfuri, pe vârfurile bunului simţ, în relaţia cu ei şi să îi înnobileze şi pe ei.

Dar, ca să primeşti  nobleţe trebuie să dai nobleţe. Ca să primeşti daruri speciale de la oameni trebuie să te dăruieşti non-profitor lor. Dacă miroşi a interes vexezi cel mai mult. Dacă eşti dublu în acţiuni, duplicitar, fariseu…prima dată merge, a doua oară ţi se sparge oala chiar lângă fântînă.

În viaţă contează să ştii să pierzi mai puţine decât oferi. Dacă câştigi mai multe decât oferi nu te bucuri de ele pentru că inima ta este inertă. Ca să îţi înveţi inima să iubească, să fie vie, trebuie să dărui mai mult decât primeşti. Când dărui mai mult decât primeşti smereşti, cutremuri oamenii. Şi când primeşti şi mai puţin trebuie să dărui mai mult…pentru că amintirea ta va rămâne o povară a bunului simţ.

Dacă oamenii te înjură după ce ai plecat de la ei…înseamnă că ai greşit când ai ieşit din casă. Când ieşi din casa care te-a primit trebuie să laşi o dâră de frumuseţe în urma ta, o cutremurare sfântă. Nu ştii să faci asta înseamnă că nu poţi să faci vizite memorabile ci doar vizite banele, exasperant de seci. Dar ca să nu fie seci trebuie să te epuizezi, să  fii un izvor  de frumuseţe, de bun simţ, de înţelepciune…care nu se pot uita niciodată. Acest: am văzut un om pe care nu îl pot uita niciodată înseamnă…prea memorabil, un om prea memorabil.

Pr. Dorin Picioruş.

Raymond Queneau, „Zazie în metrou”, în trad. lui Laszlo Alexandru

Aici, în format pdf, 144p.

Psa. Gianina.

Cântări pe muzică psaltică din slujba Adormirii Maicii Domnului

Găsiţi aici fila audio.

Acatistul Sf. Alexie, Omul lui Dumnezeu în format audio, cântat de Monahul Marian Moise

Îl găsiţi aici.

În luna martie, în ziua a şaptesprezecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Alexie, omul lui Dumnezeu.

Alexie, omul lui DumnezeuPreacuviosului părintele nostru Alexie s-a născut la Roma, fiind singurul copil al patricianului Eufimian şi al Aglaidei, care erau de neam nobil şi bogaţi. Ajungând la vârsta potrivită, tatăl său i-a ales soţie, pregătindu-i cămara de nuntă.

După căsătorie, când a intrat în cămara de nuntă, în care se găsea soţia lui, în loc să rămână acolo cu ea, şi-a scos inelul său şi dându-i-l şi binecuvântând-o, a ieşit în ascuns din casă şi a plecat îndată la Edesa. Şi venind la biserica de aici, a rămas pe lângă ea timp de optsprezece ani, îmbrăcat cu haine sărace şi zdrenţuite, hrănindu-se din mila şi îndurarea celor ce veneau la biserică.

Mai târziu a plecat de acolo, căci nu se mai putea să rămână mai multă vreme ascuns, din cauza virtuţilor lui, fiindcă mulţi, înţelegân-du-i viaţa lui virtuoasă, veneau mereu la el şi-l stânjeneau, şi a voit să se ducă în Tarsul Ciliciei, la biserica sfântului apostol Pavel, dar nu şi-a putut împlini această dorinţă, deoarece corabia cu care călătorea, împinsă fiind de vânt, a fost îndrumată într-altă parte.

Ajungând deci la Roma, a venit la casa părinţilor lui. Aici, nemaifiind cunoscut de nimeni, îşi petrecea viaţa înaintea porţii casei sale, luat în derâdere şi batjocorit de înşişi servitorii lui, pătimind atât de mult, cât poate pătimi un om străin lipsit de orice îndrăzneală din partea unor oameni petrecăreţi şi gălăgioşi. Când a simţit că i se apropie fericitul sfârşit, a cerut o bucată de hârtie şi a scris pe ea cine este şi unde s-a născut.

Şi a păstrat această hârtie la el, până când împăratul Onoriu, după o descoperire dumnezeiască, venind la el, l-a găsit dându-şi duhul. Şi rugându-se de el şi luând de la el scrisoarea şi citind-o în auzul tuturor, au cunoscut cu toţii cele cu privire la el. Deci, toţi fiind cuprinşi de spaimă, au luat şi au îngropat cu cinste şi cu mare cuviinţă sfintele lui rămăşite în biserica sfântului apostol Petru, moaştele lui răspândind după aceea miruri cu bun miros şi vindecări tuturor celor ce se apropiau de ele.

Psa. Gianina

Sunet de clopote şi „Împărate ceresc”…cântat de Monahul Marian Moise

Aici găsiţi fila audio…o filă audio excepţională!

Psa. Gianina.

La Betleem colo-n jos…[colind]

Intraţi aici pentru fila audio iar pentru contul de unde am luat fotografia…aici.

Psa. Gianina.

Tânărul Crai [colind]

Îl găsiţi aici.

Psa. Gianina.

Page 1 of 5

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno