Coco-Colo ca şi Pepsi nu au avut în România niciodată reclame care să ne vizeze. Convoiul cu tiruri pline  cu suc sau, poţi să cazi de la etaj pentru că nu are zahăr nu au aliniament cu noi, pentru că la noi nici nu trec tiruri cu suc şi nici nu avem toţi, în fiecare oraş sau sat, câte un zgârie nori  pe care să ne căţărăm.

Dacă siteul din afiş indică un film sau un joc e o altă poveste.  Dar dacă e doar reclama la băutura răcoritoare…atunci e tot un fiasco. De ce? Pentru că nu se lipeşte pe mintea românului!  Nu puteţi să importaţi mărfuri şi idei americane, domnilor publicitari, fără să le pliaţi pe mentalitatea celor de aici! Iar dacă v-aţi căznit şi atât a ieşit…dv. pierdeţi banii!

Greşeala mare a tuturor e că ei presupun, că tinerii dacă zic că vor sau încearcă să fie ca alţii din Occident şi… sunt. Mă uit la tinerii de pe stradă: sunt şmecheri ca în filme şi proşti ca pe la noi. Sau agramaţi ca la noi, sau plâng ca nişte ţaţe dacă îi ameninţi cu ceva…când, acum două secunde, erau zbiri.

Ca ceva să prindă cu adevărat şi nu să fie o modă, trebuie să găseşti cuvinte şi imagini care să se lipească româneşte pe modul de  înţelegere al românului. Cred că  din reclamele care au prins la noi sunt  vreo două  la dero  şi una la adidaşi….pentru că au devenit mitologie autohtonă, cântec, loc comun.

În rest, eu însumi nu le-am reţinut, care mă ocup de vreo 3 ani cu conţinutul şi forma reclamelor româneşti pentru un capitol la o carte la care lucrez , chiar dacă le ştiu în mare. Le notez, le înregistrez, le analizez, înţeleg ce vor să îmi spună, dar nu le reţin, nu devin o marcă pentru mine.

De ce? Pentru că nu au psihologie românească în ele ci sunt străine de modul nostru de a pune problema vânzării unor mărfuri. Le citesc ca pe o traducere din altă limbă, cred că la alţii o rima treaba, dar la mine nu rimează. Când or să devină ca un cântec popular care vorbeşte despre tine sau o bucată realistă, dură de hip-hop sau o manea care exacerbează sentimentul…atunci le vom simţi ca ale noastre. Până atunci sunt filme străine, care trebuie subtitrate pentru inima românilor.

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it: