Responsabilitatea socială e o îndatorire ce trebuie văzută în acelaşi timp intensiv şi extensiv

 

Sitemul de feeduri 9AM prezintă astăzi [8 ianuarie 2007] iniţiativa celor de la Responsabilitate socială.ro, de a chestiona pe creatorii de online/bloggării în ceea ce priveşte cele mai reprezentative acţiuni sociale pe 2007 ale firmelor şi companiilor româneşti sau care activează în România. E o iniţiativă bună…dar restrictivă, pentru că se referă numai la intersele companiilor şi ale sistemului publicitar.

Pe când responsabilitatea socială e o îndatorire general valabilă  pentru toţi cetăţenii, de la preşedinte până la tânărul major, care, luându-şi cartea de identitate devine culpabil pentru actele sale non-legale. Şi când vorbim de îndatorire socială vorbim de toate îndatoririle pe care le avem faţă de familia, comunitatea noastră, mediul înconjurător şi faţă de noi înşine.

  Pasajul de aici ar trebui să ne dea de gândit celor care scriem în sistem online: „Invitatia site-ului ResponsabilitateSociala.ro se adreseaza bloggerilor pentru ca, in ultimii ani, in peisajul spatiului public, acestia au devenit un nou model de lideri de opinie. Articolele postate de bloggeri au de multe ori audiente impresionante, de mii de vizitatori pe saptamana, astfel incat bloggerii devin formatori de opinie.”

Ceea ce emană din noi afectează, poate afecta în mod major dar poate schimba în mod major, în bine, lucrurile. Atunci când avem grijă de sănătatea noastră trupească şi sufletească, ca creştini ortodocşi, trebuie să încadrăm în ea şi grija faţă de sănătatea sufletească şi trupească, de liniştea vecinilor noştri, a familiei noastre şi de sănătatea mediului în care trăim.

De aceea responsabilitatea faţă de toţi şi de toate, faţă de relaţiile noastre sociale se construieşte intensiv, se construieşte în noi. Dacă avem înţelepciunea de a trăi printre oameni vom ştii să extindem starea noastră de frumuseţe şi la nivelul relaţiilor noastre sociale. Dacă ne exhibăm nevrozele, durerile, neplăcerile prin înjurături sau mârlănii  la drumul mare suntem factori  de stres şi de poluare sufletească, ca şi gazul de la eşapament.

De aceea am spus  dintru început că e salutară iniţiativa propusă, dar e restrictivă. Nu e de ajuns să remarcăm decât: campania salvaţi din ape [la inundaţii],  pentru un pământ verde [ecologistă], fără şpagă sau e păcat  să ne stricăm viaţă cu o depăşire neregulamentară. Trebuie să salutăm deopotrivă şi campanii sociale mai puţin mediatizate, cele de  la nivel medical, religios, comunitar local…şi nu doar naţional.

Cred că viitorul iniţiativelor reale şi majore va fi unul la nivel local şi de aceea vor fi mai puţin mediatizate, din păcate. Să fim responsabili, în concluzie, pe varii paliere de aşteptare!

Pr. Dorin.