Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

„Turnesolul” Patapievici

Motto: „Îmi plac reacţiile inteligente, dar ştiu să savurez minunatele reacţii tâmpite, în special prostia îngâmfaţilor. Când sunt trufaş, îmi imaginez că scrisul meu îi separă pe proşti de inteligenţi şi că acţionează asupra înţepenirii scrobite asemenea unui turnesol.”

(H.-R. Patapievici, interviu)

Mă bate gândul că Patapievici se înşală. „Turnesolul” nu îi separă pe proşti de inteligenţi. Tocmai aici stă singurul neajuns al cărţilor sale: sunt atât de bine scrise încât chiar şi un om cu o inteligenţă medie (sau sub medie) pricepe. Spunea cineva după apariţia Omului recent că după fiecare fragment îţi vine să şopteşti „q.e.d.”. E ca şi cum limpezimea gândului său se reflectă, pe parcursul lecturii, asupra cititorului, limpezindu-l. Şi, fireşte, neajunsul nu stă în faptul că mediocrul pricepe, ci în iluzia că, dacă a priceput câte ceva, e neapărat inteligent. Pericolul pândeşte dinspre trufia fiecăruia.

În 1995, când am început să-l citesc mai serios, mi-am pus o întrebare care poate părea un pic stranie: „Cu ce se mănâncă Patapievici?”. („Cu furculiţa”, ar răspunde maliţios corecţii politic…). Răspunsul de atunci rămâne valabil şi astăzi, după mai bine de 12 ani: „cu smerenie, că altfel îţi stă în gât…”. Ce era la început o simplă intuiţie norocoasă s-a dovedit a fi mai târziu singura cale de acces la frumuseţea cărţilor sale.

Pentru a descoperi arhitectura lor muzicală e nevoie de lecturi succesive care să treacă dincolo de substanţa lor ideatică. Altfel spus, după ce ai înţeles ce spune, te concentrezi exclusiv asupra lui cum. Un posibil parcurs în acest sens: Zbor în bătaia săgeţii Despre idei & blocajeOmul recent.

Dacă drumul meu a fost dinspre adevărul spre frumuseţea lor, se poate şi invers. Asta ar fi o şansă. Pe care însă mulţi aleg să o ignore.

Corecţii politic şi frustraţii (sindromul strugurilor acri face ravagii) se bat ca chiorii cu ideile lui Patapievici (şi nu de puţine ori cu Patapievici însuşi – rar mi-a fost dat să văd o mai aprigă sete de a desfiinţa un om…) şi asta pentru că au o problemă cu adevărul.

Cei mai înverşunaţi detractori ai săi nu se recrutează dintre proşti, ci dintre oameni inteligenţi, instruiţi, culţi, adesea universitari. Lor nu inteligenţa le lipseşte.

Adevărul umblă chior, şchiop şi cu capul spart… Cine i-a scos ochiul, cine l-a cotonogit şi i-a spart capul bietului adevăr? Ticăloşia.

„Turnesolul” Patapievici nu îi separă pe proşti de inteligenţi, ci pe ticăloşi de restul oamenilor.

Ana-Maria Botnaru

Did you like this? Share it:

Previous

Noii Martiri ruşi

Next

Tabloul care a prefaţat secolul XX şi epoca modernă

6 Comments

  1. Patapievici este un anti-comunist, un om de dreapta…
    Nu îl simpatizez… Asta mă face ticălos? Asta e o gândire reacţionară… Nici nu mă miră, pe un site de dreapta. Ştiu că o să mă cenzurezi, părinte!

  2. redrufio

    petre tutea, parca, avea o vorba: „daca nu esti de stanga cand esti tanar, nu ai inima. daca inca mai esti de stanga cand esti matur, esti un ticalos”. cred ca tutea a fost un ganditor de exceptie.

  3. @Redrufio
    Da, adevărat, dar la Iliescu nu se aplică, pentru că are vigoarea unui tânăr de 25 de ani!

  4. Alex

    A mai fi comunist (si chiar a nu fi anti-comunist) intr-o tara care a fost practic distrusa de comunism, este o nerusinare. Daca ne gandim si la cele aproape 100.000.000 de victime facute de comunism in lume, imi vine sa-ti spun, domnule Mihnea Georgescu, ca esti la fel de lipsit de inima ca si un ticalos.

  5. redrufio

    tot ce se poate, insa cred ca varsta fizica nu e corelata cu cea intelectuala si, mai ales, cu cea morala.

  6. Pe de alta parte, mie imi place cum scrie Patapievici. Nu imi place politica dar imi place sa citesc ce scrie el. Fie ca e de dreapta fie ca ar fi de stanga pentru mine ramane un intelectual care exprima lucruri care ma intereseaza.
    Cat despre „ticalosi si restul oamenilor”, eu nu as fi atat de drastic. As spune doar ca Patapievici doreste sa fie incomod pentru unii. Si mi se pare corect sa incomodezi atunci cand vrei sa pui „un punct pe un i”. Deci Patapievici e ca hartia de turnesol pentru unii.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén