Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

kayseri evden eve nakliyat eşya depolama kayseri eşya depolama kayseri kiralık asansör kayseri escort

Zi: 11 ianuarie 2008

Teologul tezaurului liturgic: Prof. Dr. Badea Cireşanu [2]

pana-de-scris.png

Prof. Dr. Badea Cireşanu, Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştin ortodoxe de Răsărit, Tomul I, Tipografia Gutenberg, 1910, 160p.

Introducere

Autorul a făcut facultatea la Cernăuţi, p. XXXVI./ „Învăţătorul trebuie să vorbească totdeauna elevilor săi cu seninătate şi bună voinţă ca şi un artist care joacă rolul bufonului, chiar în seara când părintele său a încetat din viaţă”, p. XXXVIII. Profesorul, învăţătorul, educatorul, duhovnicul trebuie să aibă gravitatea celui care vorbeşte din adâncul inimii dar, în acelaşi timp, să nu uite de frumuseţea de cuget şi de blândeţea care trebuie să emane din ei în actul învăţării altora./

S-a născut la 16 mai 1859 în comuna Spineni, jud. Olt, plasa Vedea, cătunul Vineţii de Jos, din părinţi temători de Dumnezeu: Gheorghe şi Floarea, p. XXXVII-XXXVIII, cf. n. 1./  Studiază la Piteşti şi Slatina, p. XXXVIII, n. 1/ „Cultul ortodox nu propovăduieşte ura ca Islamul, nici pesimismul cum face budismul, dar nici faptele copilăreşti şi înfiorătoare cum fac fetişiştii cu toate cultele triburilor sălbatice”, p. XLIII./

Autorul mărturiseşte că la alţii a văzut tăcere şi respect în casele lor de închinare, „numai în unele Biserici din România se aud între creştini şoapte, vorbe de glumă şi se văd oameni chiar râzând”, p. LI. Bineînţeles că profesorul nostru se referă la atmosfera de la slujbele ortodoxe, în unele Biserici din România vremii sale. /

Cuprinsul cărţi

Leitourge,w capătă sensul de a liturghisi mai apoi în cultul ortodox, pentru că primul sens al verbului era acela de: a îndeplini o funcţie publică, a servi statul într-un anume fel, p. 3/ plh,rwma= împlinire, p. 5/ Iisus = Mântuitor, Hristos = Uns, n. 7, p. 5/ Slujitori sau împreună liturghisitori din română traduce subst. comp. sulleitourgoi,, p. 6/

Missa e denumirea liturghiei latine începând cu sec. V d. Hr., p. 7/Cardinalul Baroniu credea că missa vine de la ebraicul missah  [hS|mi], care înseamnă ofrandă făcută lui Dumnezeu din roadele pământului. Eleniştii cred însă că vine de la mu,hsij care înseamnă: introducerea în lucruri tainice, p. 8. Autorul e de acord cu varianta lui Baroniu, p. 8 deci cu varianta lexicală ebraică./

Liturghisitorul [leitourgo,j] este cel ce săvârşeşte Sfânta Liturghie, pe când liturgistul este cel ce studiază temeinic ştiinţa liturgică, p. 9, n. 4/Autorul cere o unire a canoanelor Bisericii cu chestiunile liturgice în cărţile ortodoxe, p. 13. Adică interconexiuni multiple între disciplinele teologice./

Studiul liturgic, crede autorul, trebui întregit cu arheologia biblică, cu istoria vechilor popoare, cu filosofia, cu scrierile Sfinţilor Părinţi, cu istoria religiilor vechi, p. 15, lucru cu care suntem întru totul de acord./ Autorul ne îndeamnă să citim pe Iosif Flaviu şi colecţiile PG  şi PL, cf. n. 1 şi 4, p. 15 pentru o temeinică încadrare în aria liturgică a Bisericii, adică a înţelegerii apariţiei şi a dezvoltării cultului ortodox./

Mitropolitul Filotei Vrieniu al Nicomidiei a publicat la Constantinopol, în 1883, Învăţătura celor 12 Apostoli, p. 18/  Pidalionul este culegerea oficială de canoane a patriarhului constantinopolitan, tipărit la Lipsca, în 1800, sub îngrijirea ieromonahului Teodorit, p. 23/Şi Badea Cireşanu, spre regretul nostru, în n. 1, p. 38, se îndoieşte de „autenticitatea” Sfântului Dionisie Areopagitul, inserându-se în valul denigratorilor săi. /

În 1897, când el se pare că a vizitat Italia, autorul spune că Basilica Sfântul Apostol Petru de la Roma avea înălţimea de 133 metri, p. 47./ El aminteşte de o Liturghie creată de Sfântul Benedict de Nursia, Liturghie care se va numi benedictină sau monastică, p. 50/Deopotrivă aminteşte de un anume Vigilanţiu, preot din Galia [m. 362 d. Hr.], care scrie o liturghie eretică, p. 53, care nu a fost acceptată în Biserica din Galia./Despre acest Vigilanţiu vorbeşte Sfântul Ieronim în Contra Vigilantium, p. 53./

Apolinarie, episcop de Laodiceea [m. 362], scrie imne eretice, p. 54, neacceptate de Biserică. / Nestorienii şi-au scris operele în siriacă, p. 54./ Teodor de Mopsuestia şi Nestorie au creeat liturghii eretice, p. 54-55. / Autorul aminteşte faptul că Sf. Teodor Studitul are un comentariu la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite, în PG 99, col. 1685 sqq. /

Sf. Simeon al Tesalonicului [+ 1429], Sfântul Marcu al Efesului [ + 1439], Sfântul Nichita Stithatos/Pieptosul, p. 60/ Toma de Aquino [m. 1274] scrie Expositio missae, p. 67./Ioan Bonaventura [m. 1274], p. 67./ În Biserica Mănăstirii Iviron din Sfântul Munte Athos, pe pereţii narticei, e pictat domnul Mihai Viteazul,  n. 3, p. 85./În Mănăstirile Lavra şi Dionisiu, tot din Sfântul Munte Athos, găsim pictat chipul domnului Neagoe Basarab, n. 3, p. 85/ Ambii domni sunt propuşi spre canonizare în Biserica Ortodoxă Română./

Regele Carol I al României, la 1 aprilie 1905, numea neologismele, în cadrul unei şedinţe a Academiei Române, drept „parazite răutăcioase”, care schilodesc limba română, n. 3, p. 88. / Spune autorul nostru: „Noi, românii, iubitori fiind mai mult de literatura tuturor streinilor de cât de a noastră, datori suntem să cunoaştem mai întâiu pe aceasta şi apoi pe cea streină de neamul nostru. Aşa fac toate naţiunile pământului: mai întâi învaţă pe a lor şi după aceea pe a altor neamuri, dacă au timp şi nevoe”, p. 88/

Pr. Dorin.

Ortodoxia…sună bine la viitor

ortodox la viitor -

Psa. Gianina.

Despre buna…ignorare

navigare-pe-marea-vietii.jpg

Una din virtuţile cotidiene ale vieţii duhovniceşti, de care trebuie să fim plini, supra-plini..  este aceea de a face abstracţie de lucrurile care ne încurcă spre mergerea noastră în intimitatea cu Dumnezeu. Trebuie să vedem detaliile dar să nu ne încurcăm în ele. Să nu valorăm detaliile mai mult decât traseul spre intimitatea cu Dumnezeu.

Ne vom explica imediat! Dacă nu ne place culoarea cărţii sau dacă cartea are greşeli tipografice sau credem că e prost tradusă sau pentru că e luată de la anticariat miroase a tutun…nu e un motiv să nu o citim!  Trebuie să ne umplem de conţinutul cărţii pe care vrem s-o citim şi să nu ne lăsăm traşi afară de la înţelegerea ei de detalii minore.

Dacă duhovnicul nostru credem că ne sminteşte, dacă episcopul nostru  credem că ne sminteşte, dacă politicienii ţării credem că ne smintesc, dacă toţi demonii vor să ne ducă în păcat…nu păcatul e soluţia şi sminteala, îndemnul la păcat nu e o  reuşită, nu te împlineşte! Dacă tu ştii că trebuie să faci una sau alta, dacă crezi, mai bine-zis, că trebuie să crezi şi să trăieşti într-un anume fel atunci nu te lăsa sedus de voci care te scot din calea ta!

 Ignorarea lucrurilor care te abstrag, care te scot din calea ta merge mână în mână cu departajarea gândurilor între ele. Discernerea gândurilor, gândirea supra izvorului gândurilor tale stă dedesubtul acestei ignorări a detaliilor. Tu ignori sfatul rău al altuia pentru că vezi care e sursa lui. Tu ignori gândul care te ispiteşte pentru că ştii că el are în conţinutul său păcatul.

Şi dacă eşti plecat să ajuţi pe cineva cu ceva, pentru că i-ai promis că o vei face, tot ce îţi stă în cale şi e împotriva demersului tău sunt lucruri menite să te împiedice şi cu care tu trebuie să lupţi.  Trebuie să lupţi  cu lenea ta, cu descurajarea ta, cu vorbele rele spuse despre acea persoană, cu prejudecăţile tale…pentru a face binele cuiva. Trebuie să te lupţi cu ideile-ataş, cu ideile-ciupercă-otrăvitoare care  vor să te scoată din sinceritate şi din cuvântul dat.

A avea conştiinţă înseamnă a ţine cont de voia lui Dumnezeu în viaţa ta. Când încălcăm conştiinţa noastră, glasul lui Dumnezeu în fiinţa noastră, atunci acele lucruri sunt păcate şi trebuie spovedite la un preot. Căci dacă aceste lucruri nespovedite se adună, se adună şi singurătatea, se micşorează şi bucuria şi păcatele nespovedite stau la baza nebuniei sau a sinuciderilor surpriză pentru toţi.

Trebuie să ignorăm lucrurile care ne scot din bine şi să nu ignorăm niciodată păcatele şi neajunsurile noastre!  Niciun păcat nu e mic, nici o încălcare a conştiinţei nu este fără urmări dureroase în fiinţa noastră! Trebuie să ne mărturisim cu toţii păcătoşenia, căderile noastre cele multe, însă, în acelaşi timp, nu trebuie să ne descurajăm!

Descurajarea e o uitare de a face binele şi asta nu ne ajută deloc! Trebuie să nu punem la inimă răutăţile şi netrebniciile făcute la adresa noastră, direct sau indirect, pentru ca să nu ne întristăm până peste poate, în exces,  însă în acelaşi timp, ferirea de întristarea prea mare, care e un păcat, trebuie să se îmbine cu lăsarea bucuriei lui Dumnezeu să ne umple, să ne domine. Întristarea excesivă alungă bucuria Duhului Sfânt din noi şi tocmai acesta e răul!

Pentru a ne păstra bucuria harului trebuie să iertăm cele care se fac împotriva noastră…pentru a ne păstra sănătatea duhului şi a fiinţei noastre.  Altfel nu putem trăi într-un continuu spasm, într-o continuă încăierare imaginară cu neprietenii noştri.

Faceţi abstracţie de cele rele pentru a putea zâmbi! Adică nu întoarceţi răul cu rău şi nu vă faceţi planuri de aruncare în derizoriu a celuilalt pentru că cel care ne întinde curse cade el însuşi în ele!

Pr. Dorin.

O prezentare a Sfintei Mănăstiri Ghighiu

Manastirea Ghighiu

Găsiţi aici articolul.

Pr. Dorin.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

konya escort eskişehir escort izmit escort bursa escort halkalı escort
ücretsiz porno