Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Teologul tezaurului liturgic: Prof. Dr. Badea Cireşanu [2]

pana-de-scris.png

Prof. Dr. Badea Cireşanu, Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştin ortodoxe de Răsărit, Tomul I, Tipografia Gutenberg, 1910, 160p.

Introducere

Autorul a făcut facultatea la Cernăuţi, p. XXXVI./ „Învăţătorul trebuie să vorbească totdeauna elevilor săi cu seninătate şi bună voinţă ca şi un artist care joacă rolul bufonului, chiar în seara când părintele său a încetat din viaţă”, p. XXXVIII. Profesorul, învăţătorul, educatorul, duhovnicul trebuie să aibă gravitatea celui care vorbeşte din adâncul inimii dar, în acelaşi timp, să nu uite de frumuseţea de cuget şi de blândeţea care trebuie să emane din ei în actul învăţării altora./

S-a născut la 16 mai 1859 în comuna Spineni, jud. Olt, plasa Vedea, cătunul Vineţii de Jos, din părinţi temători de Dumnezeu: Gheorghe şi Floarea, p. XXXVII-XXXVIII, cf. n. 1./  Studiază la Piteşti şi Slatina, p. XXXVIII, n. 1/ „Cultul ortodox nu propovăduieşte ura ca Islamul, nici pesimismul cum face budismul, dar nici faptele copilăreşti şi înfiorătoare cum fac fetişiştii cu toate cultele triburilor sălbatice”, p. XLIII./

Autorul mărturiseşte că la alţii a văzut tăcere şi respect în casele lor de închinare, „numai în unele Biserici din România se aud între creştini şoapte, vorbe de glumă şi se văd oameni chiar râzând”, p. LI. Bineînţeles că profesorul nostru se referă la atmosfera de la slujbele ortodoxe, în unele Biserici din România vremii sale. /

Cuprinsul cărţi

Leitourge,w capătă sensul de a liturghisi mai apoi în cultul ortodox, pentru că primul sens al verbului era acela de: a îndeplini o funcţie publică, a servi statul într-un anume fel, p. 3/ plh,rwma= împlinire, p. 5/ Iisus = Mântuitor, Hristos = Uns, n. 7, p. 5/ Slujitori sau împreună liturghisitori din română traduce subst. comp. sulleitourgoi,, p. 6/

Missa e denumirea liturghiei latine începând cu sec. V d. Hr., p. 7/Cardinalul Baroniu credea că missa vine de la ebraicul missah  [hS|mi], care înseamnă ofrandă făcută lui Dumnezeu din roadele pământului. Eleniştii cred însă că vine de la mu,hsij care înseamnă: introducerea în lucruri tainice, p. 8. Autorul e de acord cu varianta lui Baroniu, p. 8 deci cu varianta lexicală ebraică./

Liturghisitorul [leitourgo,j] este cel ce săvârşeşte Sfânta Liturghie, pe când liturgistul este cel ce studiază temeinic ştiinţa liturgică, p. 9, n. 4/Autorul cere o unire a canoanelor Bisericii cu chestiunile liturgice în cărţile ortodoxe, p. 13. Adică interconexiuni multiple între disciplinele teologice./

Studiul liturgic, crede autorul, trebui întregit cu arheologia biblică, cu istoria vechilor popoare, cu filosofia, cu scrierile Sfinţilor Părinţi, cu istoria religiilor vechi, p. 15, lucru cu care suntem întru totul de acord./ Autorul ne îndeamnă să citim pe Iosif Flaviu şi colecţiile PG  şi PL, cf. n. 1 şi 4, p. 15 pentru o temeinică încadrare în aria liturgică a Bisericii, adică a înţelegerii apariţiei şi a dezvoltării cultului ortodox./

Mitropolitul Filotei Vrieniu al Nicomidiei a publicat la Constantinopol, în 1883, Învăţătura celor 12 Apostoli, p. 18/  Pidalionul este culegerea oficială de canoane a patriarhului constantinopolitan, tipărit la Lipsca, în 1800, sub îngrijirea ieromonahului Teodorit, p. 23/Şi Badea Cireşanu, spre regretul nostru, în n. 1, p. 38, se îndoieşte de „autenticitatea” Sfântului Dionisie Areopagitul, inserându-se în valul denigratorilor săi. /

În 1897, când el se pare că a vizitat Italia, autorul spune că Basilica Sfântul Apostol Petru de la Roma avea înălţimea de 133 metri, p. 47./ El aminteşte de o Liturghie creată de Sfântul Benedict de Nursia, Liturghie care se va numi benedictină sau monastică, p. 50/Deopotrivă aminteşte de un anume Vigilanţiu, preot din Galia [m. 362 d. Hr.], care scrie o liturghie eretică, p. 53, care nu a fost acceptată în Biserica din Galia./Despre acest Vigilanţiu vorbeşte Sfântul Ieronim în Contra Vigilantium, p. 53./

Apolinarie, episcop de Laodiceea [m. 362], scrie imne eretice, p. 54, neacceptate de Biserică. / Nestorienii şi-au scris operele în siriacă, p. 54./ Teodor de Mopsuestia şi Nestorie au creeat liturghii eretice, p. 54-55. / Autorul aminteşte faptul că Sf. Teodor Studitul are un comentariu la Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite, în PG 99, col. 1685 sqq. /

Sf. Simeon al Tesalonicului [+ 1429], Sfântul Marcu al Efesului [ + 1439], Sfântul Nichita Stithatos/Pieptosul, p. 60/ Toma de Aquino [m. 1274] scrie Expositio missae, p. 67./Ioan Bonaventura [m. 1274], p. 67./ În Biserica Mănăstirii Iviron din Sfântul Munte Athos, pe pereţii narticei, e pictat domnul Mihai Viteazul,  n. 3, p. 85./În Mănăstirile Lavra şi Dionisiu, tot din Sfântul Munte Athos, găsim pictat chipul domnului Neagoe Basarab, n. 3, p. 85/ Ambii domni sunt propuşi spre canonizare în Biserica Ortodoxă Română./

Regele Carol I al României, la 1 aprilie 1905, numea neologismele, în cadrul unei şedinţe a Academiei Române, drept „parazite răutăcioase”, care schilodesc limba română, n. 3, p. 88. / Spune autorul nostru: „Noi, românii, iubitori fiind mai mult de literatura tuturor streinilor de cât de a noastră, datori suntem să cunoaştem mai întâiu pe aceasta şi apoi pe cea streină de neamul nostru. Aşa fac toate naţiunile pământului: mai întâi învaţă pe a lor şi după aceea pe a altor neamuri, dacă au timp şi nevoe”, p. 88/

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it:

Previous

Ortodoxia…sună bine la viitor

Next

Despre teologia Sfântului Grigorie Palama cu Yannis Spiteris [1]

1 Comment

  1. Va multumesc pentru comentariu. Va doresc un an incununat de bucurie alaturi de cei dragi si nu numai!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén