Vizavi de traducerea Patericului făcută de către Alin Suciu

vaza.png

Citind extrasul prezentat aici, am observat o traducere infidelă Duhului textului Apoftegmelor Sfinţilor Părinţi ai Egiptului şi a modului tradiţional ortodox de prezentare al lor.

Încercând să forţeze literalitatea textului şi nefiind intim cu modul de gândire al ortodocşilor în viaţa  lor duhovnicească, autorul ajunge la formulări deplasate, şocante sau aberante pentru un ortodox:

1 „vizită  pe care a făcut-o aproape de Dumnezeu” arată neînţelegerea a ceea ce înseamnă vedere extatică;

2. s-a închis în sine în loc de „s-a adâncit în sine”;

3. „să moară de teamă” nu  spune nimic în acel context din apoftegma 2;

4. cerurile se deschid şi nu se despică;

5. certarea sufletului e mai puţin decât ocărârea lui zilnică;

6. se neologizează textul mai mult decât trebuie;

7. în loc de „mergi şi alătură-te” trebuie să apară ideea de prietenie reală duhovnicească, de alipire, de intimizare cu altul care trăieşte cu frica lui Dumnezeu în el, ca să te umpli şi tu de frica de Dumnezeu;

8. Apoft. 5: „inima mi se răsuceşte în toate părţile” nu are sens în română, chiar dacă eu înţeleg că e vorba de gândurile inimii, care mă fac să mă perpelesc pe toate părţile din cauza patimilor;

9. în loc  de „simţuri exterioare” trebuie „simţuri din afară”, simţurile trupului în comparaţie cu simţurile sufletului.

10.”dacă le exersezi activitatea în curăţie” ar trebui să fie: „dacă le lucrezi întru curăţie”, pentru că Sfinţii pe care îi traduce autorul erau monumente de smerenie şi nu esteţi ai secolului 21;

11. autorul merge pe presupunerea că poate să traducă pe cineva fără să înţeleagă din interior viaţa acelora. Fals!

Nicio carte ortodoxă nu poate fi tradusă de un neortodox, ci numai de cineva ortodox, care are atât trăire duhovnicească autentică cât şi sensibilitate şi cunoaştere enormă a  limbii bisericeşti ortodoxe.

Exemplele pot continua, pentru că noi ne-am referit la expresii neconforme cu textul din numai două pagini.

Din punctul de vedere al unui teolog şi trăitor ortodox traducerea domnului Alin Suciu e un chici traductorial, pentru că urmăreşte o literalitate străină de textul scrierii şi o nuanţare improprie mentalităţii ei.

Pr. Dorin

3 comments

  • Multumim pt. comentarii. Din punctul nostru de vedere, criticile indicate sunt fara fond.

    1. Chiar daca editiile ortodoxe precedente adauga sau suprima inexplicabil cuvinte si fraze intregi, noi am ales sa fim cat mai fideli textului. Tehnica traducerilor din textele vechi se bazeaza pe exactitudine.

    2. Patericul nu este un text ortodox, in sens confesional. El a prin contur treptat, incepand din secolul al V-lea, in cercurile monastice din Delta Egiptului, care erau deja origeniste (Evagrie) si monofizite.

    ……………….

    Răspunsul nostru:

    1. Nu se observă exactitatea pe care şi noi o dorim, atât în literă cât şi în Duhul traducerii, în consens cu modul intim de a gândi al celor care le-au trăit şi exprimat.

    2. Patericul e o carte de prim ordin a Bisericii Ortodoxe şi un manual de nevoinţă pentru monahii ortodocşi din toate secolele şi nu are nimic de-a face cu teoriile de secol 20, pe care şi dv. şi noi le ştim despre origenism.

    Şi noi vă mulţumim pentru că ne-aţi comentat atât de prompt reacţia. Din punctul nostru de vedere luăm traducerea dv., alături de alte traduceri de acest fel, de la noi şi din afara Bisericii Ortodoxe, ca pe termeni de comparaţie şi nu ca pe un text pe care îl putem respira, în mod total, ca pe un câmp înflorit.

    Să aveţi un an bun şi vă dorim numai bine!

  • Revin si cu raspunsuri concrete la criticile aduse. Sper ca dialogul nostru sa fie constructiv. Sine ira et studio.

    1. am tradus “vizita pe care a facut-o in apropierea lui Dumnezeu” pentru ca exact asa citeste textul copt. Am indicat intr-o nota ca originalul grecesc este diferit. Unul dintre scopurile traducerii mele este sa scot in evidenta originalitatea versiunii egiptene;

    2. Verbul OTEP are sensul de “a închide”, “a zăvorî” si nu “a adânci”. Aici semnifica recluziunea;

    3. Textul vrea sa spuna: dacă sufletele oamenilor ar putea muri, atunci cu siguranta vor muri de groaza la Parusie, atat de inspaimantatoare este Judecata lui Dumnezeu;

    4. Totusi, textul nostru spune ca cerurile se “despica”, “impart”, nu se “deschid”. Verbul folosit de traducator este PWH. Pentru “a deschide”, egiptenii au la indemana un alt verb, OUWN;

    5. E o sugestie interesanta, vom tine cont probabil;

    6. Nu intelegem ce inseamna “mai mult decat trebuie”;

    7. Traducatorul nu poate interveni in text atunci cand acesta este limpede. Am transpus exact ce am vazut in recenzia copta. Iata pentru orice eventualitate si traducerea lui Pelagius: Vade, et jungere homini timenti Deum;

    8. Literal ar fi “inima (sau mintea) mi se invarte (mi se intoarce) in toate directiile”; cu alte cuvinte, calugarul nu-si gaseste tihna;

    9. Sunt absolvent de filosofie si nu cred ca “simturi din afara” este o formula mai fericita decat “simturi exterioare”;

    10. Scrieti: “dacă le exersezi activitatea în curăţie” ar trebui să fie: “dacă le lucrezi întru curăţie”, pentru că Sfinţii pe care îi traduce autorul erau monumente de smerenie şi nu esteţi ai secolului 21.” Uitati insa pe dinafara “energeia”, activitatea simturilor;

    11. Presupuneti ca presupun ca pot traduce acest text fara sa inteleg modul de viata al Parintilor. Nu cred ca e cazul sa va explic ce simt cand traduc aceste texte din limbile lor originale.

    An Nou fericit si spor in toate.
    …………….

    Mulţumim pentru felicitări şi pentru adnotări. Problema fundamentală a dv. şi a tuturor din afara Bisericii Ortodoxe e una singură, dar una capitală: că nu înţelegeţi că din lăuntrul vieţii ortodoxe şi al ascezei ortodoxe lucrurile se văd altfel şi că viaţa duhovnicească e cea care irumpe în text şi nu textul conduce viaţa.

    Dv. aţi ales ce aţi ales, la nivelul sensurilor lingvistice, potrivit cu mentalitatea organizaţiei religioase din care faceţi parte.

    Însă, ca să traduceţi un astfel de text sau cel al Scripturii şi să consune cu Tradiţia Bisericii Ortodoxe de 2000 de ani trebuie să aveţi experienţa de viaţă ortodoxă ca să învăţaţi să simţiţi limba cărţilor.

    Subtilităţile lingvistice pe care noi le-am indicat sau le putem indica pas cu pas la nivelul traducerilor dv. pe texte ortodoxe nu ţin de sensurile de dicţionar, ci de sensurile adânci pe care experienţa directă în Biserica Ortodoxă ţi le procură.

    Tocmai de aceea nu mă chinui să cred că mă puteţi înţelege. Însă noi am scris ceea ce am scris, ca să ştiţi că din punctul nostru de vedere, în mod fundamental, lucrurile stau altfel, se văd altfel şi traducerea dv. nu are un scop practic în viaţa noastră, ci e doar un simplu, banal, exerciţiu traductorial.

    Concluzii:

    1. un text ortodox se traduce de un teolog şi de un om duhovnicesc ortodox şi de un bun cunoscător al fragilităţilor lingvistice ale limbii, pentru ca să consune cu viaţa duhovnicească a oamenilor Bisericii.

    2. un text ortodox poate fi tradus de orice lingvist şi de orice teolog eterodox, însă asta nu implică o înţelegere apriată a textului şi se observă multe non-concordanţe interioare în modul de înţelegere al său, ca la dv.

    3. niciodată, reţineţi!, o traducere făcută de un eterodox, nu va ajunge normativă în Biserica Ortodoxă, pentru că noi nu validăm experienţe care sunt contrare vieţii duhovniceşti.

    Dv. puteţi fi foarte evoluat în înţelegerea limbilor vechi dar asta nu vă deschide automat înţelegerea unui text sfânt al Bisericii noastre. Nu puteţi sta în afara Bisericii şi să ne daţi lecţii de cum se simte, în relaţia cu Dumnezeu, viaţa expusă în cărţile noastre!

    Ce vă mărturisim acum sunt mărturisiri de conştiinţă pe care le veţi putea găsi, dacă vă interesează, în gura marilor noştri Sfinţi.

    Dacă nu are niciun sens ceea ce v-am scris sau dacă credeţi că am vrut doar să vă găsim nod în papură, dar dv. nu aveţi niciunul, vă înşelaţi. Oricum, nu vă cer să mă credeţi…

  • Daca imi este permis…

    Sunt un simplu user de internet, care a ajuns pe pagina asta, cautand ceva legat tot de Pateric.

    In legatura cu discutia de mai sus, avuta cu domnul care a facut traducerea Patericului dintr-o limba veche in romana (daca am dedus corect).

    In primul rand este de apreciat si de admirat lucrul pe care l-a reusit domnul traducator.

    Sunt convins ca a fost manat de niste intentii bune, probabil izvorate si din formatia sa profesionala.

    Ca un om caruia ii place filosofia si care mai este si lingvist (sau cel putin are studii si in acest sens) este de inteles si de laudat efortul depus pt a realiza aceasta traducere.

    Dupa cum este de inteles si chemarea, dorinta de a o realiza sau, daca imi este permis,”incercarea profesionala” pe care a reprezentat-o aceasta lucrare pt dansul.

    Totusi, citind schimbul dumneavoastra de replici,am observat la domnul traducator o fraza care cred ca denota o usoara problema fundamentala. Aspect pe care domnul ortodox incerca sa-l evidentieze si sa-l explice domnului traducator.

    Fraza la care ma refer este aceasta:

    Domnule traducator, vedeti dumneavoastra… cand vine vorba de astfel de lucruri (si aici ma refer la chestiuni de credinta si de traire duhovniceasca) este foarte important ca aceste chestiuni sa fie transpuse in niste cuvinte cat mai simple.

    In cazul particular al Patericului (ma refer acum la cel tradus in romana,cel clasic,care poate fi gasit si pe net) nevoia de a folosi exprimarile potrivite si termenii arhaici potriviti este aproape o conditie sine qua non.

    Aceasta pt ca din tot textul unor astfel de scrieri cu un profund caracter spiritual,duhovnicesc,de invatatura sufleteasca trebuie sa razbata si sa reiasa o anumita stare,o anumita atmosfera sau,daca vreti,o anumita smerenie,intr-un sens mai general.

    Acum…dumneavoastra sunteti un om invatat si educat,cu o indiscutabila capacitate de procesare a informatiilor in general si in special in domeniul folosofiei.

    Insasi faptul ca aveti studii filosofice e o certitudine si a bagajului lingvistic bogat de care dispuneti.

    Insa vedeti dumneavoastra,insusi acest bagaj de cunostinte si de vocabular poate fi o piedica in a intelege si deci,a realiza,o traducere IN SPIRITUL si nu numai in litera Patericului.

    Pt ca neologimsul si in general orice derivat cu prefixoidul „neo”,nu face bine religei in general si ortodoxiei in special.

    Dar ce spun eu acum aici probabil ca e o observatie de finete de care nu multi sunt constienti si pe care nu multi o inteleg. (desi nu e nimic greu de inteles).

    Deci efortul dumneavoastra este,inca o data,laudabil si probabil multa lume se va folosi de munca dumneavoastra.(eu nu am citit traducerea dumneavoastra,nici macar nu am „rasfoit-o”,nu de alta dar din simplu motiv ca nu stiu unde sa o gasesc.dar nu asta e problema).

    Insa ceea ce incerca domnul ortodox sa va explice este ca Patericul este o lucrare destul de greu de tradus chiar si exclusiv din pct de ved lingvistic.

    Si asta pt ca necesita o abundenta de termeni arhaici pt a recrea atmosfera potrivita sufletului.

    Poate ca dumneavoastra v-a scapat putin din vedere acest aspect.Dar nu e nimic,intotdeauna va puteti reface lucrarea.

    Eu nu am vrut decat sa evidentiez problema de fond din discutia dumneavostra.

    Pt ca atunci cand vine vb de lucrari religioase ortodoxe,asa cum este Patericul,care nu este altceva decat „manualul calugarului”,atunci lucrurile trebuie tratate cu atentia cuvenita.

    Si asta pt ca Patericul are ca scop modelarea mintii pt a deveni mai bun din pct de vedere duhovnicesc prin diferite situatii de viata,ca scop imediat,iar ca scop implicit – mantuirea.

    Ori ceva mai important decat mantuirea nu exista.

    Va rog sa ma iertati pt indrazneala!

Dă-i un răspuns lui Răzvan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *