http://www.romanialibera.ro/foto/95/94035/art_94035_1.jpg

Imagini de astăzi de la Iaşi

Bună ziua,

Îmi face plăcere să revin la Iaşi, nu-mi face plăcere că politizaţi o sărbătoare a moldovenilor, în primul rând.

Aş vrea să vorbim despre Unire ca despre un început. Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost un moment care a prefigurat evenimentul de mai târziu, evenimentul de la 1918. Anul acesta sărbătorim 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, dar sărbătorim 90 de ani de la Marea Unire, de la Unirea care a făcut din România o ţară puternică, iar din români, o naţiune puternică.Cuza a fost simbolul Unirii Moldovei cu Ţara Românească. Unirea a fost, în primul rând, o expresie a voinţei românilor. Românii au avut şansa atunci să aibă oameni politici inteligenţi care au ştiut să valorifice, pe de o parte, voinţa românilor, iar, pe de altă parte, o conjunctură politică ce le-a permis să facă Unirea celor două Principate.Unirea a fost actul politic de la 5 şi 24 ianuarie. A urmat o perioadă destul de dificilă de realizare a unirii administrative. Au trecut câţiva ani până când s-a realizat prima întrunire a Parlamentului, în 1862, când pentru prima dată s-a pronunţat cuvântul România, un cuvânt drag nouă tuturor.

Efortul administrativ a fost cel puţin la fel de mare ca efortul politic. El a însemnat crearea de legi, el a însemnat crearea de instituţii. Una din instituţiile fundamentale create atunci a fost Înalta Curte de Casaţie, o Curte care putea să caseze orice decizie a tribunalelor din Moldova şi Ţara Românească, o Curte care însă avea şi o altă misiune, aceea de a judeca faptele înalţilor demnitari şi ale miniştrilor din proaspătul stat.

Iată că nevoia de egalitate între români vine de aproape 150 de ani. Nevoia ca toţi să fim egali în faţa legii a fost exprimată şi de Kogălniceanu, în adresarea sa către Cuza, adresare în care i-a spus: „Măria ta, fă să dispară arbitrariul, fă ca legea să fie puternică, fă ca legea să fie tare”. Sunt deziderate pe care le avem şi noi astăzi şi vom continua să le avem, pentru că, altfel, societatea nu poate fi egală. Oamenii nu sunt egali în faţa legii atunci când sunt trataţi diferit.

Dar dincolo de ce a însemnat unirea Moldovei cu Ţara Românească, probabil că astăzi, la sărbătoarea de la Iaşi, la sărbătoarea populară de la Iaşi, este bine să privim la viitor. Ca şi atunci, la momentul în care Cuza era ales în Moldova şi în Ţara Românească, România are nevoie de reforme, desigur, la alt nivel şi cu alte obiective.

Avem nevoie de continuarea proceselor de modernizare a statului român. Avem nevoie de continuarea proceselor de modernizare a justiţiei în România. Avem nevoie de instituţii ale administraţiei de stat care să-i servească pe români, în primul rând. Avem nevoie de modernizarea agriculturii, a educaţiei, avem nevoie a sănătăţii – sistemul de sănătate care trebuie să răspundă nevoilor românilor. Şi, în sfârşit, putem discuta despre nevoia de modernizare a infrastructurilor, nevoia de modernizare a aparatului birocratic al statului român.

Toate acestea sunt obiective pe care le putem realiza dacă suntem solidari. Solidari, în primul rând, cu aspiraţiile românilor, solidari cu viitorul nostru, solidari cu ideea că România nu poate să rămână o ţară care să se plimbe în zona de mediocritate. Poporul român merită mult mai mult, iar politicienii au obligaţia să dea poporului ceea ce merită. Reformarea sistemelor administrative ale României, odată cu reformarea clasei politice sunt garanţii că acest lucru va fi realizat.

Fără voinţa de a moderniza statul român nu vom reuşi, şi primii care trebuie să aibă această voinţă sunt oamenii politici. Vă asigur că, în ceea ce mă priveşte, voi continua să militez pentru modernizarea instituţiilor statului, pentru punerea instituţiilor statului în slujba românilor.

Dragi ieşeni, dragi moldoveni, vă doresc o sărbătoare plină de bucurii, vă doresc să fiţi solidari, iar ziua de 24 ianuarie să fie întotdeauna o sărbătoare a dumneavoastră şi, în acelaşi timp, o sărbătoare a românilor! La mulţi ani, moldoveni!

Vă salut, dragi ieşeni, oraş a parte din copilăria mea şi vă doresc din tot sufletul să trăiţi bine!

Cf. sursa.

Pr. Dorin.

Did you like this? Share it: