vaza.png

Prof. Dr. Badea Cireşanu, Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit, Tomul II, Tipografia Gutenberg, Bucureşti, 1911, 623 p., 20 lei.

Simboluri vechitestamentare. Coarnele taurilor simbolizează puterea. De aceea, spune autorul, Sfântul Proroc Moise este iconizat având două coarne de raze sau de păr ieşite din cap, p. 592./

Părul bogat = onoare; pleşuvia capului = un motiv de batjocură, p. 592./ părul roşu = frumuseţe, p. 593/ sărutarea = un semn de prietenie; capul cărunt = o cunună de laudă, p. 593./masa pâinilor din Cortul Sfânt şi din Templu simboliza mila dumnezeiască, p. 593./

pâinile punerii înainte = hrana sufletească; focul ce ardea pe altar = simbolul Sfântului Duh, p. 593; punerea mâinilor peste animalul de jertfă = trecerea păcatelor asupra victimei; nimicirea cărnurilor jertfite = nimicirea păcatului, p. 593./

mâncarea rămasă şi cărnurile care se dădeau preoţilor reprezenta faptul că preoţii poartă asupra lor păcatele poporului, p. 594./ vaca roşie = simbolul vieţii curate, p. 594/ lemnul de cedru = simbolul trăiniciei, p. 594./

isopul = simbolul curăţiei, p. 594. Pentru creştini, simbolul curăţiei este busuiocul, spune autorul./ tăierea împrejur reprezenta legătura omului cu Dumnezeu şi curăţia, p. 594. / Nazireatul a fost prototipul monahismului, p. 594./ Părul lung al nazireului = cununa capului sfinţit adusă lui Dumnezeu, p. 594./ Post şi durere: II Sam. 13, 19; I Împ. 21, 27; Plângerile lui Ieremia 2, 10, p. 595./

Simbolismul veşmintelor preoţilor şi leviţilor : veşmintele de in = curăţia; cămaşa = întregimea spirituală; pantalonii = acoperirea păcatelor; brâul = pregătirea pentru slujbă; turbanul = viaţa viguroasă; tunica arhiereului cu clopoţei = devotamentul, râvna pentru Dumnezeu; efodul = greutatea arhieriei; pectoralul = judecata spirituală; mitra = coroana sfântă, p. 598./

Istoricul Iosif Flaviu are şi el o exegeză la hainele arhiereului în Antichităţi Iudaice III, 7, apud Idem, p. 596. / Fariseii au mărit numărul lucrurilor oprite sâmbăta la cifra de 39, cf. Mişna, tratatul Sabath VII, 2, apud Idem, p. 596./

Simboluri creştine primare: ancora = nădejdea; ramura de măslin = simbolul familiei numeroase şi al păcii; ramura de smochin = victoria; crinul = providenţa, purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de noi şi faţă de întreaga creaţie; cumpăna = dreptatea divină; cerbul = agerimea spre fapte bune; delfinul = sosirea la scopul dorit; calul = iuţimea în a propovădui învăţăturile evanghelice tuturor; lampa = lumina veşnică, şi la fel şi la sfeşnic; lopata = discernământul; laptele = învăţătura începătorilor, p. 598./

Cf. n. 3, p. 598, o columnă de flori însemna Biserica [I Tim. 3, 15]; casa = trupul omenesc [II Cor. 5, 1]; o jumătate de ou ca răboj* = frăţia; pasărea foenix = simbolul veşniciei, p. 598. Autorul dă o descriere a păsării foenix aici, în p. 598./

Cf. n. 3, p. 598, pasărea foenix/fenix se regăseşte şi în mitologia egipteană. Pe văile Nilului ea se zugrăvea de mărimea unui vultur, cu o creastă frumoasă în cap, cu ochi strălucitori, având pene aurii împrejurul gâtului şi o coadă albă. Când aceasta îşi prevedea sfârşitul vieţii, ea se transforma într-un cuib de plante aromate. Din oasele ei ieşea un vierme ce se transforma din nou într-un fenix, aşa încât pasărea vieţuia cam 500 de ani prin transformări şi renaşteri.

Alte simboluri scripturale: mâna ieşită din nor = puterea infinită şi binecuvântarea lui Dumnezeu Tatăl [Ieş. 13, 16]; rugul de foc = Dumnezeu Tatăl [Ieş. 13, 21; omul întraripat [Ps. 17, 8] şi cei 7 ochi [Zah. 4, 10] = tot pe Dumnezeu Tatăl, p. 599/ Peştele = Hristos; porumbelul = Sfântul Duh, p. 599./

Engolpionul [evgko,lpion = ceea ce este în sân], p. 600. Autorul îi spunea: engolpium, p. 600. /Corabia înotând prin valuri = Biserica biruind în lumea aceasta plină de necazuri, p. 602/ Cf. n. 20, p. 606-607 autorul aminteşte de faptul, că şi în vremea lui românii fugeau de numărul şi de ziua a 13-a. /

Trebuie să cunoaştem, crede autorul, ceea ce simbolizează fiecare obiect liturgic bisericesc în parte pentru a ne dinamiza viaţa duhovnicească şi raportarea la fiecare lucru în parte, p. 608. / „Misticismul [sensul mistic, tainic al cultului ortodox n.n.] este un înţeles ascuns, tainic, pe când cel alegoric [sensul său alegoric n.n.] este figurativ şi nu exprimă o adâncime aşa de mare”, p. 609/

Epistola lui Barnaba prezintă pe cei 318 bărbaţi ai casei Sfântului Avraam [Fac. 14, 14] ca reprezentând pe Hristos şi crucea Sa sau harul Său, cf. n. 2, p. 609./

Anul adormirii lor: Sfântul Clement Alexandrinul [+ 215], Origen [m. 254], Sfântul Vasile cel Mare [ + 379], Sfântul Chiril al Ierusalimului [ + 386], Sfântul Macarie Egipteanul [ + 391], Sfântul Ioan Gură de Aur [+ 407], Sfântul Nil Pustnicul [+450], Sfântul Ioan Scărarul [+600], Sfântul Grigorie cel Mare al Romei [+ 604], Sfântul Sofronie al Ierusalimului [ + 638], Sfântul Maxim Mărturisitorul [ + 662], Eustatiu* al Tesalonicului [+1194], Sfântul Nicolae Cabasila [ + 1371], Sfântul Simeon al Tesalonicului [ +1429], Sfântul Marcu al Efesului [+1447], cf. p. 610-612./

finalul volumului al II-lea

Did you like this? Share it: