Magic Iso Maker : pentru a deschide pachete mari de informaţie

Pagina principală, sursă.

Version

Released

5.4 (build 256)

3/3/2008

 Download Site 1

 Download Site 2

>> Help us translate MagicISO to your native language.

+ New Features for v5.4(build 256)

Can open/extract/burn/convert many compressed ISO image format.

  Supports dual-layer .NRG images.

Can burn Multi-Session .NRG images.

  Optimized for dual/quad core processors in compress operation;

Improved Apple DMG format support including MAC OSX 10.5.

Some minor improvements and bug fixes.

Pr. Dorin.

Un program pentru a downloada youtuburi

download YouTube video to avi

Aici

Free YouTube Download. Download video from YouTube and Google Video to your computer hard drive with one mouse click. Video from YouTube will be saved as AVI or FLV files. You’ll be able to play AVI with any video player on your computer.

Now it is as easy as never before to download YouTube and Google FLV video to avi or original flv with Free YouTube Download.

New version has the batch mode. So you can download several video files from YouTube or Google Video during one session.

Free YouTube Download contains no spyware or adware. It’s clearly free and absolutely safe to install and run.

Aici e pagina sursă.

Pr. Dorin.

Noi alegeri de mitropolit şi episcopi în Patriarhia Ortodoxă Română

   intre-cer-si-pamant.jpg

În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de astăzi, 5 martie 2008, desfăşurată la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost aleşi pentru eparhiile vacante:

Î.P.S Teofan, Mitropolitul Olteniei, în scaunul de Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, după două tururi de scrutin, cu 32 de voturi.(CV – format PDF)

 Preasfinţitul Visarion Răşinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, în scaunul de episcop al Tulcei, cu 39 de voturi. (CV – format PDF)

Preasfinţitul Petroniu Sălăjanul, arhiereu vicar al Episcopiei Oradiei, în scaunul de episcop al Sălajului, cu 28 de voturi. (CV – format PDF)

Preasfinţitul Sebastian Ilfoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în scaunul de episcop al Slatinei, cu 38 de voturi. (CV – format PDF)

Preasfinţitul Siluan Marsilianul, episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, în fruntea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, cu 39 de voturi. (CV – format PDF)

Preacuviosul părinte arhimandrit Mihail Filimon, în scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Australia şi Noua Zeelandă, cu 38 de voturi. (CV – format PDF)

Preacuviosul părinte arhimandrit Timotei Lauran, în scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Spania şi Portugalia, cu 39 de voturi. (CV – format PDF)

Preacuviosul părinte protosinghel Macarie Drăgoi, în scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Române pentru Europa de Nord, cu 42 de voturi. (CV – format PDF)

Conform Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit, arhiepiscop sau episcop eparhiot devine candidatul  care a obţinut voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi. Având în vedere că la şedinţa Sfântului Sinod au participat 45 de ierarhi din totalul de 48, numărul minim de voturi pentru alegerea într-unul din scaunele vacante a fost de 23.

Cf. Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Despre teologie cu Nikos Matsoukas [2]

 inmultirea-pestilor-si-a-painilor.jpg

Nikos Matsoukas, Introducere în gnoseologia teologică, trad. de Maricel Popa, Ed. Bizantină, Bucureşti, 1997, 203 p.

Teologia dogmatică e văzută de către autorul nostru şi ca Teologie  simbolică, p. 89/ Dogmatica are nevoie de racordare istorică, p. 89/ Ştiinţele care se predă acum în şcoli şi universităţi, ne aminteşte autorul, au fost transferate din Bizanţ în Apus, p. 90 şi 118./

Pe Kant nu îl interesa mântuirea ci crearea împărăţiei virtuţii în societatea şi umanitatea întreagă, p. 97/Otto şi Barth au promovat teocentrismul absolut în teologiile lor, p. 109/ Pentru Barth istoria era un theatrum gloriae Dei [ un teatru al slavei lui Dumnezeu], p. 110/

Cf. n. 58, p. 110 Bergson se înrudeşte cu Nietzsche, care prin teoria morţii lui Dumnezeu a vrut  să adâncească rădăcinile religiei în instincte şi în forţele iraţionale./

Teologia este o ştiinţă specială, cu un obiect de studiu distinct, p. 113./ Ea este interpretarea continuă a vieţii creştine, a vederii lui Dumnezeu şi a operelor Sale, p. 114./ Teologia este o exprimare posterioară a experienţei duhovniceşti, p. 115./

Autorul vorbeşte despre  o ierarhizare a ramurilor teologice:  1. teologia harismatică; 2. teologia ştiinţifică şi 3. filosofia creştină, p. 115./ Teologia combină cercetarea istorică cu studierea vieţii înseşi, p. 116./ Ştiinţa teologică se exercită în mod ideal când teologia gustă teologia harismatică, în cadrul vieţii şi activităţii Bisericii, p. 116./

Autorul vorbeşte despre metodologia dublă pe care o regăsim la Sfinţii Părinţi ai Bisericii, p. 117: teologia harismatică şi teologia ştiinţifică, p. 118. Autorul ne spune prin această afirmaţie că ei îmbinau vederile extatice şi înţelegerile duhovniceşti ale vieţii lor cu studiul scriptural şi patristic, cu înţelegerea ca studiere a surselor credinţei şi că aceasta trebuie să fie şi metoda noastră teologică: experienţă duhovnicească şi studiu textual./

„Ştiinţa şi harisma, legate printr-un raport funcţional, nu-şi pot schimba rostul şi scopul: fiecare funcţie îşi are specificitatea sa de nesubstituit”, p. 125.  Adică în studiul teologic trebuie să îmbinăm viaţa noastră duhovnicească cu studiul ştiinţific pe texte, fiecare  raportare la subiect, duhovnicească sau lingvistică, păstrându-şi particularitatea, specificitatea ei./

Pentru noi literele [ unui text n.n.]  nu se despart de mintea luminată şi exersată, p. 125./ Scolastica a avut o metodă teologică unidimensională, p. 126 şi anume: raţionalismul, p. 128./ Despre raţionalism şi stilul gotic vezi p. 128./ Teologia cercetează conceptele şi textele, p. 129/ Pentru Sfântul Grigorie Palama în teologie există primatul experienţei, p. 130, adică are competenţă numai cel care a experiat, prin curăţirea sa de patimi, comuniunea reală cu Dumnezeu./

Tot Sfântul Grigorie Palama cerea ca mărturisirea de credinţă să fie exactă, p. 135./ Pentru el, dialectica poate cerceta numai pe cele create nu şi pe cele necreate, p. 135. Adică mintea noastră poate cerceta şi înţelege cele care ţin de cunoaşterea acestei lumi, pe când slava lui Dumnezeu, descoperirile dumnezeieşti din lumina lui Dumnezeu nu pot fi înţelese şi judecate cu o minte care nu a avut experienţa luminii divine./

Sfânta Scriptură nu e scrisă sub o înrâurire extraordinară a Sfântului Duh, p. 154.  Autorul vrea să spună prin expresia de mai înainte că nu acceptă o revelare literală a Scripturii, adică cuvânt cu cuvânt, în care autorii Scripturii  să fi primit voia lui Dumnezeu ca nişte obiecte pasive, ci că Revelaţia a fost lucrarea lui Dumnezeu împreună cu omul şi  de aceea se poate observa particularitatea umană a fiecărui autor al Scripturii în parte./

„Sfânta Scriptură este cea care construieşte viaţa Tradiţiei”, p. 154./ Autorul vede o unitate între adevărul biblic şi cel tradiţional, p. 156./ Barth credea că revelaţia naturală e curată idolatrie, p. 163./ Gnoseologia depinde de ontologie, p. 167./ Fapta e funcţie cognitivă, p. 174./

„omul este o fiinţă cu funcţiile unificate”, p. 179/ Mediul înconjurător e al doilea „trup” al omului, p. 188 şi de aceea trebuie să îl protejăm pentru că viaţa noastră depinde de cât de poluat sau nepoluat e mediul în care trăim./ Mântuirea ortodoxă e terapie, p. 198, recuperare, împlinire şi salvare a umanităţii şi a creaţiei întregi de la anulare, p. 198./

[sfârşitul cărţii]

Pr. Dorin.

Despre teologie cu Nikos Matsoukas [1]

 inmultirea-pestilor-si-a-painilor.jpg

Nikos Matsoukas, Introducere în gnoseologia teologică, trad. de Maricel Popa, Ed. Bizantină, Bucureşti, 1997, 203 p.

„relaţia dintre Dumnezeu şi lume este imediată şi energetică, şi nu doar etică”, p. 10./ Ereziile hristologice au mizat numai pe o relaţie morală, p. 107 între umanitatea şi dumnezeirea Domnului./ Despre rolul dogmatistului vezi p. 11 şi 17. /

Învăţătura dogmatică este un sistem deschis, p. 14./ Gnoseologia teologică este „însuşi modul de viaţă al membrilor trupului Bisericii”, p. 17/ Cunoaşterea este participare la adevăr, p. 19 şi 20/ Cunoaşterea trebuie să fie dezinteresată, p. 21 în teologie pentru că este cunoaşterea adevărului, p. 23./ Cunoaşterea propagă convingerea şi progresul, p. 23/

 Gnoseologia teologică ortodoxă e o adâncire în Tradiţie, p. 29/Cunoaşterea teologică dezidolatrizează creaţia la nivelul cunoaşterii teoretice şi practice, p. 31./ Gnoseologia teologică trebuie să fie un studiu adânc, existenţial, în perimetrul Tradiţiei şi al Părinţilor harismaţi, p. 32./

Dogmatica este altceva decât dogmatismul.  Dogmatismul este uciderea oricărei cunoaşteri teologice creatoare şi vii, p. 23, o poziţie rigidă, care creează intoleranţă, extremisme şi fanatism, p. 23./

„alta e realitatea şi alta imaginea pe care o vedem şi o ştim despre realitate”, p. 71/ Nu există ruptură între istorie şi veşnicie, p. 28./ Trebuie să ne asumăm în teologia pe care o scriem acum, spune teologul grec, limbajul curent, limbajul epocii noastre, p. 31/

Gnoseologia teologică determină şi descrie felurile teologiei, p. 33/ Ea este în acelaşi timp teoretică şi practică, p. 41./ Are o dimensiune holistică, p. 55/ Pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul cunoaşterea unui lucru se face treptat şi nu deodată iar pentru a avea o imagine completă a realităţii avem nevoie e coordonare, p. 60-61./

„subiectivitatea constituie întotdeauna un ochi care vede şi consideră realitatea, o face  o parte a sa – sau, altfel spus, se încadrează acestei realităţi şi o posedă”, p. 72/  „obiectivul şi subiectivul se află într-un raport organic şi funcţional”, p. 73/

Limbajul se dezvoltă prin puterea de abstracţie, p. 75./ Pt. etimologia cuvântului Dumnezeu, vezi p. 77-78./  Odată cu Renaşterea teologia devine o ştiinţă istorico-filologică, p. 88/

Pr. Dorin.