Adâncul milei

Dacă lumea e albă, ea nu poate să fie şi neagră. Dacă e frumoasă, înseamnă că Frumos este Cel ce a făcut-o şi frumoşi trebuie să fie şi cei ce locuiesc în ea. Aşa încât viaţa aceasta nu poate să te înveţe decât lucruri bune. De la oameni răi poţi înţelege lucruri rele, dar nu poţi înţelege că întreaga viaţa, lumea cu tot ce cuprinde ea, este urâtă şi rea.

Răutatea umană nu este decât o foarte mică parte dintr-o lume care înseamnă o imensă frumuseţe. Răutatea oamenilor, atunci când vezi frumuseţea cea fără de sfârşit a vieţii, nu este decât o infimă neghină aruncată într-un câmp de zăpadă. Când te deschizi lui Dumnezeu, şi El îţi deschide inima ca să vezi şi să primeşti în suflet cu mult mai multă frumuseţe, iubire, viaţă, dor de nemărginire. Răutatea umană, deşi multă, rămâne undeva în urma acestei imensităţi de înţelepciune şi splendoare dumnezeiască, cu care se umple viaţa, cu care se poate umple viaţa oricui doreşte să fie bun, senin, paşnic.

Rănile păcatelor noastre nu sunt decât nişte guri care se închid când Dumnezeu le astupă. Ele ne înghit şi ne încuie în mormântul tristeţii şi al nevederii bucuriei, până ce vine Dumnezeu să ne şteargă ochii de întuneric cu ştergarul milelor Sale. Mila lui Dumnezeu, de care Nietzsche îşi bătea joc, milostivirea Sa este singura care ne dă culoare, formă şi adâncime vieţii, care ne dă putere să ne bucurăm, să nădăjduim, să fim oameni, să avem tăria să mai trăim şi mâine.

Prin mila lui Dumnezeu gustăm toate, mâncăm şi bem, cu gura, dar şi cu ochii şi cu mintea, ne încredem să mergem spre viitor. Lipsa milei Sale în viaţa noastră, în mod simţit şi conştientizat, înseamnă derivă, înseamnă că lumea e un orfelinat, din care Părintele lipseşte.

Viaţa ne face înţelepţi când avem un Părinte, când vedem scutecul de lumină în care e strânsă lumea aceasta, să nu cadă, să nu piară. Dumnezeieştii noştri Părinţi duhovniceşti, chiar şi în cele mai vitrege vremuri, chiar şi prigoniţi, torturaţi şi ucişi, vedeau sublimul cu mult mai presus decât toată răutatea demonică şi umană, sublimul iubirii şi al frumuseţii dumnezeieşti care trage inima la sine din mocirla celor materiale şi trecătoare.

Lumea e revărsare de iubire şi de milă, toate cele ce sunt rezistă din mila dumnezeiască. Frumuseţea e un dar nepreţuit al milei sale şi ea e un orator neîntrecut, un avocat al milei preasfinte care ne ţine în viaţă, care ne dă să ne pocăim. Suntem cei mai nefericiţi fără mila Sa şi fără simţirea acestei mile în existenţa noastră, la tot pasul.

Psa. Gianina.

Despre moştenirea lui Dumnezeu

1. Sintagma lao.n e;gklhron

Sintagma lao.n e;gklhron [popor moştenitor, Deut. 4, 20, cf. LXX] e unică în LXX. Dumnezeu Şi-a ales Israelul dintre neamuri ca să Îi fie popor moştenitor sau popor de moştenire cum spune ed. BOR 2001. Dar moştenirea de care vorbeşte Domnul nu ţine numai de temporalitate, ci şi de veşnicie. Pentru acest motiv Israelul cel adevărat al Bisericii moşteneşte pe Dumnezeu, pentru că ascultă de poruncile Sale.

2. Moştenirea lui Dumnezeu

Începând de la Fac. 15, 7 ceea ce promite Dumnezeu şi ceea ce va da Dumnezeu lui Israel cel vechi, dar şi lui Israel cel nou, Bisericii e …moştenirea [klhronomi,a] Sa. Fie că e vorba despre pământ, despre viaţă, despre iertare şi mântuire toate acestea sunt moştenirea lui Dumnezeu, sunt consecinţele reale în viaţa noastră ale împlinirea voii Sale. Însă, în primul rând, oamenii credincioşi sunt moştenirea Lui.

3. Arvuna moştenirii la Sfântul Vasile cel Mare

În anaforaua sa, Sfântul Vasile spune despre Sfântul Duh faptul că „Sfântul Duh, [care este] Duhul adevărului, [este şi] darul înfierii, arvuna moştenirii celei ce va să fie, începutul bunătăţilor celor veşnice, puterea cea făcătoare de viaţă, izvorul sfinţeniei…”, cf. Liturghier, ed. BOR 2000, p. 226. Cu alte cuvinte, dacă suntem plini de roadele duhovniceşti ale Duhului Sfânt avem arvuna moştenirii Sale celei veşnice, adică arvuna Împărăţiei Sale.

4. Ce înseamnă …arvună?

Cf. DEX 1998, p. 62, arvuna este echivalentul lui…acont. Iar acontul, cf. Idem, p. 8 este o „parte dintr-o sumă de bani plătită sau încasată înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacţii, ca garanţie; avans, acontare, arvună, parte din salariu”.

Primind acum arvuna Duhului, prezenţa şi simţirea Duhului în fiinţa noastră…suntem încredinţaţi în mod direct de către Dumnezeu, că El ne va da întreaga Sa bogăţie de har, de înţelegere şi de dragoste în împărăţia Sa. Acum primim/avem doar o geană de fericire…pe când atunci vom avea totul.

5. Diferenţa dintre moştenirea mea… şi moştenirea Lui.

Eu pot lăsa moştenire cuiva cărţile mele, veşminte, icoane, bani, posesiuni…Dumnezeu ne lasă moştenire pământul acesta, cu tot ceea ce vedem, dar şi Împărăţia Sa dacă suntem fii ascultători ai Săi.

Eu las moştenire lucruri primite de la El sau făcute împreună cu El, pe când El îmi dă să moştenesc toată frumuseţea acestei vieţi şi, mai ales, a celei viitoare, pentru care aceasta, de acum, e numai o pregustare a frumuseţii Sale veşnice.

6. Poporul şi moştenirea lui Dumnezeu

Poporul [lao,j] şi moştenirea [lao,j] lui Dumnezeu este Israel cel scos din Egipt [I Regi 8, 51, cf. LXX], cu mână puternică şi cu braţ înalt [Ps. 135, 12, cf. LXX].

Dar fiii Bisericii sunt poporul şi moştenirea lui Dumnezeu, pentru că sunt născuţi prin cuvântul cel viu al Dumnezeu [dia. lo,gou zw/ntoj qeou, I Petr. 1, 23, cf. GNT] şi au casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri [ oivki,an avceiropoi,hton aivw,nion evn toi/j ouvranoi/j, II Cor. 5, 1, cf. GNT].

7. De la cine a primit Biserica moştenirea sa?

Sfântul Clement Romanul în I Cor. 42 ne răspunde într-un mod elocvent, pentru ca să nu mai încurcăm Biserica cu…bisericile: „Apostolii ne-au adus Evanghelia de la Domnul Iisus Hristos; Iisus Hristos a fost trimis de Tatăl. Aşadar Hristos este de la Dumnezeu, iar Apostolii de la Hristos, deci amândouă s-au făcut cu bună rânduială [euvta,ktwj] din voia lui Dumnezeu. Aşadar, primind ei porunci, şi fiind plini de certitudine prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos şi crezând în cuvântul lui Dumnezeu, au ieşit cu certitudinea Duhului Sfânt [ cu arvuna/ încredinţarea de care am vorbit anterior n.n.] evanghelizând că are să vină Împărăţia lui Dumnezeu.

Aşadar, propovăduind în sate şi oraşe, aşezau în ele pârga [ta.j avparca.j] acestora [pe oamenii duhovniceşti cei mai însemnaţi ai acelor ţinuturi n.n.], punându-i la încercare/cercetându-i [dokima,santej] prin Duhul, drept episcopi [evpisko,pouj] şi diaconi [diako,nouj] ai celor ce aveau să creadă”, cf. SC 167 / CO 1, ed. Ică jr., p. 412.

Moştenirea Bisericii Ortodoxe este moştenirea Treimii. Şi moştenirea pe care Treimea ne-a dat-o nouă este înnoirea vieţii [kaino,thti zwh/j, Rom. 6, 4, cf. GNT], continua înaintare în sfinţenie.

8. Moştenirea prin făgăduinţă [ Gal. 3, 18]

Sintagma h` klhronomi,a diV evpaggeli,aj [ moştenirea din/prin făgăduinţă] ne arată faptul că Sfântul Avraam a primit moştenirea lui Dumnezeu pentru că a crezut neţărmurit în faptul, că Dumnezeu Îşi va împlini făgăduinţa Lui cu el.

Acelaşi lucru se petrece şi cu noi acum. Noi credem că vom primi Împărăţia lui Dumnezeu, că vom fi moştenitori ai Împărăţiei Sale, dacă vom împlini poruncile Sale şi ne vom comporta, în mod real, ca nişte fii ai Săi.

Şi la noi moştenirea este de domeniul viitorului şi al nădejdii neţărmurite, chiar dacă acum primim arvuna, semnul că El este cu noi şi va fi cu noi.

Pr. Dorin Picioruş.

Pentru fontul de limbă greacă…aici.

Textul în format word:

mostenirea-lui-dumnezeu

Efectele încălzirii globale în România

Un articol din Gardianul, 22 mai 2008.

Pâna în 2030, consumul de energie pe perioada verii ar putea creste cu 28% din cauza temperaturilor ridicate, fenomen cu atat mai grav, cu cat centrala nucleara de la Cernavoda nu va fi functionala daca nivelul Dunarii va scadea semnificativ.

Schimbarile climatice preconizate de specialisti pentru urmatorul secol vor afecta din plin Romania. Desi studiile fenomenului de incalzire globala pe teritoriul tarii noastre au inceput inca din 2005, rezultatele se lasa asteptate. Potrivit publicatiei National Geographic, zona continentala cea mai expusa efectelor schimbarilor climatice va fi partea estica a Europei, tarile cele mai afectate fiind Romania, Bulgaria si Ungaria. Scenariile specialistilor români arata ca tara noastra se va confrunta cu cresterea temperaturii medii anuale, inundatii, seceta si desertificari. „Atat desertificarea, cat si cresterea nivelului Marii Negre reprezinta efectele schimbarilor climatice pe care le va resimti tara noastra”, ne-a declarat prof. Dan Balteanu, directorul Institutului National de Geografie. Autoritatile nu par sa detina inca date despre tendintele viitoare ale fenomenului, situatie in care riscurile ar putea fi prevenite.

Totusi, studiile globale arata ca nivelul oceanelor va urca pana la sase metri in actualul secol, fapt care ar avea consecinte ireversibile in majoritatea regiunilor. „Marea Neagra pare a fi ferita intrucatva de pericole, este o mare inchisa, astfel incat nu ne asteptam sa ne creeze probleme. Fenomenul de incalzire a climei se va resimti prin intensificarea secetei prelungite si cresterea frecventei zilelor cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius in sudul tarii si in zona vestica”, ne-a declarat Aristita Busuioc, director in cadrul Autoritatii Nationale pentru Meteorologie. Cu toate acestea, alte scenarii indica faptul ca odata cu cresterea nivelului Oceanului Planetar, multe zone din tara noastra ar putea fi inghitite de ape sau partial inundate.

Potrivit acestora, nivelul Marii Negre ar putea creste cu pana la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunarii, dar si a localitatilor Sulina, Tulcea, Braila, Chilia Veche, Ismail si Reni. „Planul National de Adaptare la efectele schimbarilor climatice”, realizat de Ministerul Mediului, arata ca litoralul va fi cel mai afectat. Acesta va fi influentat de eroziunea costiera si cresterea nivelului marii. In cazul plajei din Mamaia, conform datelor Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”, ritmul mediu anual de modificare a liniei tarmului a fost de -2,3m/an. Potrivit directorului Administratiei Nationale „Apele Romane”, Marius Postelnicescu, litoralul va beneficia de investitii in perioada urmatoare, avand in vedere ca Marea Neagra a crescut in ultimii 60 de ani cu aproximativ 12 metri.

Seceta agresiva va afecta sudul si sud-estul tarii

Din punct de vedere pluviometric, pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele de analiza proiecteaza secete pronuntate în timpul verii în zona României, în special în sudul si sud-estul tarii. „Desertificarea va influenta zonele sudice si sud-estice ale Romaniei, insa nu trebuie inteles in sensul subtropical al fenomenului. Prin desertificare putem intelege degradarea vegetatiei, reducerea surselor de apa si degradarea panzei freatice”, ne-a declarat prof. Dan Balteanu. Potrivit reprezentantilor ANAR, prima zona desertificata din Romania este triunghiul Craiova-Dabuleni-Corabia. Pe langa impactul direct asupra agriculturii, urmarile schimbarilor climatice vor fi foarte grave in sectorul energetic, unde vor aparea probleme mai ales în privinta energiei hidro.

Saracii, copiii si batranii vor fi cei mai afectati

Incalzirea globala va avea ca efect cresterea pe termen scurt a numarului de decese si acutizarea unor afectiuni cronice, în special cele cardiovasculare si respiratorii. Populatia mai putin înstarita a societatii va fi mai vulnerabila la schimbari. De asemenea, copiii si batranii vor avea cel mai mult de suferit. Zonele cele mai afectate de valurile de caldura vor fi mai ales cele urbane, în care spatiile verzi s-au diminuat, iar constructiile din beton si asfaltul strazilor duc la absorbtia intensa a radiatiei solare. Verile mai fierbinti si iernile mai blânde vor influenta dezvoltarea agentilor patogeni, a bacteriilor si va determina cresterea numarului de boli infectioase si chiar aparitia de epidemii. De asemenea, modificarea climei va conduce la cresterea expunerii la radiatii UV, cu efecte directe asupra sanatatii pielii. Totodata, verile fierbinti vor determina cresterea incidentei afectiunilor respiratorii, cardiovasculare, cutanate si endocrine si va avea impact asupra sanatatii mintale.

Andreea Petrescu