Candidaţii şi alegătorii

Candidaţii… sunt nişte uriaşi, nişte giganţi de câţiva metrii. După cum se vede…alegătoarea – şi noi, adică noi, alegătorii – suntem nişte grăunţe de nisip, nişte piticanii pe lângă giganţi.

Giganţii… au planuri, mai vor odată, au să ne conducă cu mână de fier, o mie şi una de intenţii bune…Alegătorii, în micimea lor, aşa, cum sunt ei şi câţi mai sunt ei… parcă sunt planificaţi să consulte pliante, să se răfuiască unii cu alţii pe manii politice, să se fugă sau nu la vot şi… să aştepte.

Uneori aşteptarea se transformă în imprecaţie, vandalism, mai dăi în…a măsii, ştim noi că toţi sunt după ciolan…adică, potrivit nivelului de trai şi de glagorie omul ţi-i duce prin toate cotloanele pe politicienii noştri.

Ce să faci…dacă eşti mic? Trebuie să ai spirit civic. Trebuie să mergi la vot chiar dacă ţi se pare o aiureală.

Nu, domnilor şi doamnelor, mergeţi la vot chiar dacă vi se pare că e o aiureală! Dacă puteţi să faceţi şi aiureala asta…şi, dacă, s-ar putea să fie mai bine…de ce să nu o comiteţi şi pe asta?!

M-am dus să plătesc o taxă şi doamna de la ghişeu observă ştampilele mele pe buletin de la toate alegerile, de când e buletinul cel nou şi îmi spune…Dar văd că îi mai votaţi pe ăştia, părinte!…-Doamnă, mă duc la vot şi pentru ei şi pentru noi, pentru că şi ei şi noi avem nevoie de speranţă…

Femeia nu se aştepta să îi răspund…Ea o zisese şi ea aşa, în treacăt, în timp ce bătea la taste pentru bon…A făcut ochii mari şi s-a blocat. Eu am zis-o grav…Şi femeia a tăcut…

Dv. să nu tăceţi! Să speraţi chiar dacă vi se pare o aiureală! Să speraţi şi pentru copiii, nepoţii, strănepoţii dv.! Poate că or să vă mulţumească…

Pr. Dorin.