Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Afişul unei mentalităţi

1. Prolegomena. Cum e să simţi că… eşti un Sfântul Fotie cel Mare al secolului al 21-lea?

După episodul alegeri patriarhale de anul trecut…în care backgroundul acţiunilor anti-sinodale era constituit tocmai de întrebările cine este sau nu este ecumenist, mason sau fost colaborator…s-a aşternut o lentoare adâncă peste vivacitatea celor care simt în fiinţa lor, că…trebuie să apere Ortodoxia românească de ea însăşi. De ea însăşi, subliniem asta, şi nu de factori externi!

Episodul comuniunii sacramentale cu greco-catolicii a ÎPS Nicolae Corneanu nu a adus la lumină o nouă tematică a fundamentalismului ortodox românesc ci a reactivat-o. Ca oriunde, fundamentalismul nu apără credinţa ortodoxă printr-o trăire şi studiere a ei, sau printr-o mărturisire creatoare a ei ci o apără în litera ei, luând pasaje disparate din mai multe surse, pentru a crea o… ideologie. Ideologia este excrescenţa fundamentalismului şi fundamentalismul are drept blazon ideea, că apărând idei disparate, ideologizate…ei apără pe Sfinţii Ortodoxiei şi, în speţă, sunt noi Mărturisitori ai Ortodoxiei ca Sfântul Fotie cel Mare sau Sfântul Marcu al Efesului.

De fapt…ce a înţeles un om simplu din actul mitropolitului Corneanu? Ce a înţeles însă un teolog? Ce a înţeles însă Sinodul Bisericii Ortodoxe Române? Dar Sinoadele celorlalte Biserici surori sau eterodoxe? Bineînţeles că e greu să răspunzi la aceste întrebări. Însă, cu siguranţă, omul de rând, credinciosul de rând nu poate avea o opinie solidă în această problemă, o opinie teologică, dacă mai mulţi oameni ai Bisericii şi teologi nu clarifică situaţia. Şi, se pare, că la această conferinţă se …clarifică situaţia.

Oamenii din spatele afişului de faţă vor să clarifice situaţia? Sunt îndreptăţiţi să o facă? S-au pregătit să liniştească pe oameni şi să dea un sens paşnic şi nu sectar acţiunii lor? Vor vorbi numai despre cazul în speţă sau vor băga în oală pe toată lumea, ca şi până acum? Să vedem ce ne spune afişul…

Însă, trebuie să răspund mai înainte la întrebarea din subtitlu: cel care simte că e un alt Sfânt Fotie cel Mare, pe care nu Duhul Sfânt îl poartă, dă lecţii sinodului, e un înger din cer care ne învaţă o altfel de smerenie, e un om care are o audienţă globală…adică vreo 200-300 de inşi câţi or să vină la Dalles…

2. Ierminia unui afiş antisinodal

Afişul de faţă e tot la fel de bine intenţionat ca şi cel pe care scrie: soluţii şi nudiscuţii. La această conferinţă se vor da soluţii [e o intuiţie personală…], se va indica ce trebuie să faci când ai în faţă un patriarh, un episcop, un preot…care par să vorbească altfel decât ştii tu…şi de care trebuie să te disociezi.

Titlul care nu se vede din afiş, implicitul afişului, mesajul fundamentalist al său este acesta: Noi v-am spus că tot Sinodul este vândut. Aceasta e dovada! Şi dovada …este gestul ÎPS Corneanu.

Implicitul afişului seamănă cu sloganul domnului Guşă: e revanşard, motivează o exprimare zgomotoasă a generaţiei cool de creştini ortodocşi, produce emoţie, agită spiritele, dă apă la moară celor care vor să aibă atitudini postmoderne vizavi de sinodul Bisericii…dar este ingurgitabil pentru creştinii ortodocşi lucizi şi aşezaţi ai Bisericii sau pentru teologii care apără smerenia, bunul simţ şi totalitatea modului de a fi al credinciosului ortodox.

Explicitul afişului însă vrea să explice şi chiar să epuizeze printr-o fotografie un fenomen sau transformă persoana caricaturizată într-o ţintă a contrasistemului. Afişul este contrasistem, e antisinodal, pentru că deasupra sinodului Bisericii – pentru că nu mai au timp să îl audă şi pentru ei sinodul se mişcă greoi – stă o asociaţie ortodoxă, care ne propune în stil tipic postmodern o conferinţă, deci o pledare live despre ecumenism şi fanatism : două cuvinte sintagmatice elitiste.

Din afiş nu reiese tema punctuală, înfierbântarea zilei, bucuria denigrării, bucuria de faptul că noi am avut dreptate, pentru că noi ştiam asta, ci …tema generală. Nu cred că vorbitorii vor arăta auditoriului un excurs despre istoria mişcării ecumenice sau despre istoria nefastă a fanatismului religios de-a lungul secolelor sau din spaţiul ortodox. Nu cred că s-au pregătit atât de profund şi sunt atât de echidistanţi încât să prezinte fără patos proletar…cum stă treaba cu Ortodoxia acestei naţii.

De ce două cuvinte sintagmatice elitiste în titlu, care nu au aderenţă la credinciosul ortodox de rând? Pentru că artizanii ei vizează sus, mai sus. Tocmai de aceea conferinţa va fi mediatizată instant [ e pentru prima oară când se face asta, după cunoştinţele noastre], printr-un canal audio online, care, mi se pare că este al unei mănăstiri ortodoxe moldovene, parcă Putna…

Dacă, la prima vedere, radioul va crea transparenţă, la a doua vedere, radioul, pentru că e pe net, va crea emulaţie numai pentru cititorii online din contrasistem, care sunt vizaţi, dar, vor să arate şi celorlalţi, adică la unii ca noi, care nu facem parte din gaşcă, că, de fapt, lupul şi-a schimbat năravul. Ce m-aş bucura!…

Însă între galben şi albastru, cu fotografia bucuriei speciale a greco-catolicilor la mijloc, nu trebuie să înţelegem că …fanatismul are de-a face cu promotorii conferinţei. Ci aceştia vor să spună că ecumenismul de sus, duşmanul ideologic al lor, îi porecleşte pe ei drept fanatici…Dar, în esenţă, nu ei sunt fanaticii, ci cei care se dau cu ecumeniştii, adică unul ca mine, care sunt unul dintre cei care nu înjur sinodul şi teologii Bisericii pentru că au relaţii amicale şi teologice cu orice cult, religie, mişcare socială, politică…

Gestul mitropolitului Corneanu, ca să nu o mai lungim, este aşadar fondul conferinţei şi nu ecumenismul…şi nici fanatismul. Conferinţa nu are niciun scop în sine, nu are nicio tematică, nu va lămuri nimic, ci va bifa faptul că cei trei promotori ai ei, nene ortodoxule, nu au stat cu mâna în sân ca sinodul cumpănit al Bisericii, ci ei au acţionat potrivit cântecului: pune-i la pământ, da, pune-i la pământ!

Se vor mai vinde, preferenţial, câteva volume de-ale autorilor, prietenii de mentalitate îşi vor strânge şi mai mult rândurile, simpatizanţii vor prinde avânt ca să scrie pe net sau să vorbească pe la colţuri sinodul care nu se grăbeşte…pentru că ei vor sânge.

Şi acest lucru ni se pare demn de analizat în spaţiul românesc, faptul că la noi fundamentalismul ortodox are o mentalitate secularizată şi postmodernizată sută la sută, fără…ca să facă studii de specialitate în domeniu. Adică nu prinde la aceşti oameni liniştea, smerenia, ascultarea, cumpănirea, discernământul, ce se întâmplă după ce noi cerem depunerea din treaptă a mitropolitului Corneanu…ci contează numai o aliniere grăbită, imediată la nişte standarde imaginate de infuzatorii acestei mentalităţi.

3. Motivele pentru care s-a ajuns la secularizarea segmentului fundamentalist ortodox

Aici atingem puncte grave. Unul dintre motive vine de dincolo de revoluţia română, când încă era în faşă antisistemul de astăzi din Biserica Ortodoxă. Standardul de receptare al Ortodoxiei în România a fost mai degrabă cel al părintelui Ilie Cleopa decât cel al lui Dumitru Stăniloae. Omul submediu şi mediu în înţelegerea credinţei noastre a prizat mai degrabă cuvintele moralizatoare, teologia orală, ca statul la şezătoare…şi mai puţin Filocalia, Vieţile Sfinţilor, Teologia Dogmatică, adică o Ortodoxie plină, ancorată în istorie şi realitate, cu traiectorie bine definită.

Adică avem în primul rând o teologie şi o credinţă şi o viaţă bisericească la nivel larg nedobândită metodic, nestudiată sistematic, nepreluată ca ucenicie de la Părinţi deopotrivă teologi şi nevoitori, ci după ureche, fragmentar, după capacitatea de asimilare a omului. Însă acest fragmentar nu e rău…Ci rău e când ştii că ştii puţin…şi totuşi te pronunţi în subiecte ce te depăşesc.

Pe scurt avem o cunoaştere deficitară a credinţei ortodoxe la nivel larg. În al doilea rând se trăieşte o maximalizare ireală a legităţii, care nu ţine cont de adaptarea nevoinţei la cât poţi tu fizic şi mental să suporţi, o înţelegere rigoristă a canoanelor şi regulilor tipiconale care refuză orice libertate duhovnicească a credinciosului şi teologului.

Cele două motive/consecinţe ale extremismului actual se leagă între ele. O cunoaştere lacunară a teologiei şi a ceea ce înseamnă viaţă duhovnicească dă întâietate segmentarului, legii, pentru că nu are o experienţă duhovnicească şi teologică autentică.

De aceea nu poţi să vorbeşti şi să te comporţi duhovniceşte când ştii şi te nevoieşti puţin şi nici nu poţi înţelege gesturile altora, căderile altora în mod smerit şi punându-te în locul lor dacă nu îţi ştii slăbiciunile, dacă nu ţi le recunoşti în mod real şi dacă nu vezi voia şi prezenţa lui Dumnezeu în toate evenimentele Bisericii.

Un al treilea motiv, am spune esenţial, pentru care fundamentalismul ortodox face valuri e acela că e un trend actual al vieţii seculare mentalitatea de a demasca, de a deconspira, de a te răfui…şi ei copie comportamentul secular. Au limbaj confecţionat teologic dar atitudine seculară vizavi de structura sinodală a Bisericii. Folosesc un limbaj şi un mod de reperare eclesiale…dar se manifestă ca şi când ar fi un partid care participă la atmosfera politică a statului.

Un al patrulea, dar nu ultimul, dintre motivele, dintre cauzele antisistemului ortodox de astăzi e acela că au ajuns la concluzia că au aderenţă la public, că sunt sprijiniţi [şi sunt sprijiniţi şi din ştiinţă şi din neştiinţă…adică sunt manipulaţi] şi, din acest motiv, acţionează ca PNG-ul sau ca PIN-ul pentru vizibilitate şi racolare de fani.

4. Vă propun să studiaţi cărţile, articolele şi conferinţele conferenţiarilor de pe afiş în…cheie antisistem

Să zicem că de mâine aţi începe să citiţi cărţile lor, să audiaţi ce au spus anterior… Faceţi abstracţie de ce o să auziţi astăzi la conferinţă şi judecaţi lucrurile la rece. Ce accente antisistem aţi sesiza în producţia literaro-audio-viziuală a lor ? Încercăm să vă ajutăm.

Veţi găsi tratate temele: NATO, Uniunea Europeană, ecumenism, media, antisinodalism etc. numai în variantă black. În varianta light veţi găsi anumite subiecte/teme/aşteptări ortodoxe aprofundate la modul general, chiar şi atunci când e vorba despre o atenţie susţinută asupra unei tematici.

Însă, mai mult decât atât, veţi vedea că nucleul fundamentalist bucureştean iradiază în jur, creează enclave, care simpatizează cu răfuiala, cu inamiciţia, pe diverse teme reale sau inventate…dar nu şi cu studiul, cu bunul simţ, cu proiecte teologice şi duhovniceşti de anvergură.

Frecvenţa conferinţelor e inversproporţională cu munca depusă pentru a încopcia un discurs inteligibil şi erudit. Pentru că noi nu vorbim cu elitiştii, dar le furăm ideile…conferinţele acestea se vor un mod de vulgarizare a informaţiei sau de solidificare a unor atitudini…care sar în sus când ar fi cazul cel mai puţin.

5. Bucuria pentru păcatul altuia

Pentru conferenţiarii de astăzi…mitropolitul nostru este un păcătos incurabil, de care Biserica trebuie să se dezică imediat, neapărat Pentru acest lucru vor pleda în această seară. Şi vor pleda cu gândul că toată Biserica a căzut, că toată Biserica s-a smintit deodată şi ei sunt…Marele Fotie al Constantinopolului într-o ipostază dallesiană.

Bineînţeles că articolul nostru, care vorbeşte despre inutilitatea şi inadecvarea istorică a gestului lor nu va conta nici cât negru sub unghie. Ei au un scop care mie îmi întrece posibilităţile intelectuale dar şi bunul simţ…pentru că vor să reformeze Biserica, precum politicienii clasa politică.

Nu e de mirare că doctorul în teologie romano-catolică Martin Luther şi-a dat seama că trebuie să reformeze catolicismul după ce şi-a luat doctoratul. A început să studieze aprig faldurile Epistolei către Romani şi a ajuns la concluzia că într-o istorie întreagă, în 14 secole, nu a înţeles nimeni acest amănunt: că pentru mântuire nu trebuie să faci nimic.

În România ortodoxă fundamentalistă, la fel, mântuirea nu se mai dobândeşte în Biserică, împreună cu toată ierarhia, cu toată lumea, în mod paşnic, cu minte străvăzătoare…ci haiduceşte. Fiecare simte că trebuie să o ia pe cont propriu. Fiecare are standarde de mântuire proprii. Fiecare are ceva de indicat sinodului, pe care îl cred cu toţii incapabil şi…nereformat.

6. Dacă mai simţiţi nevoia să citiţi şi concluziile…

Cazul mitropolitului Corneanu nu va fi lămurit în această seară – pentru că nu este de competenţa lor ci a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române – ci el este doar un alt pretext pentru a se întâlni cu fanii din teritoriu. Fanii aşteaptă gâlceavă, război, incisivitate…şi conferenţiarii noştri le vor da circ.

Conferinţa nu e aşteptată de niciun om serios…ci doar de adepţi, unii dintre ei fără să ştie prea bine de ce trebuie să se ocupe de fapta personală a unui mitropolit, în loc să stea acasă şi să facă o rugăciune, împreună cu familia lor, pentru el şi pentru întreaga lume.

Conferinţa de astăzi însă e foarte benefică pentru fani, le mai oblojeşte mâhnirea…după cum ieşirea pe stradă, ca o contramanifestaţie a paradei gay nu a crescut deodată natalitatea ci a astâmpărat, pentru o anume bucată de timp, dorinţa de a ieşi, ca şi a homosexualilor, la lumină.

Şi acest lucru ar trebui poate să fie pus în balanţa reflecţiei noastre, lucru care, pe noi, ne cam îngrijorează: faptul că fundamentaliştii ortodocşi recenţi au nevoie de vizibilitate, de o tot mai mare vizibilitate, că au acaparat sistemul online în mare parte şi că acţiunile din stradă şi din spaţiul online îi aliniază cu Noua Dreaptă, PRM, PNG, ACCEPT, ca manifestare şi…verbozitate.

Avem nevoie de o Biserică Ortodoxă extremistă, ghetoizată, cu accente antilegislative şi care să ne propună o viaţă ideologizată? Cu alte cuvinte, e bine să ne raliem cu mentalitatea de tip afiş, reducţionistă, care ne face să ne fie teamă de tot ce mişcă şi răsuflă sau vrem o Biserică Ortodoxă cu oameni realişti, atenţi, adaptaţi timpului lor?

Fiecare dintre noi…alege! Noi alegem să fim realişti, să fim oameni ancoraţi atât în Tradiţia cât şi în viaţa Bisericii, să ne cunoaştem limitele şi atribuţiile personale şi să nu aruncăm pe cei care ne respectă şi ne urmează în cotloanele inactualităţii şi ale restrictivismului sectar.

Pr. Dorin Picioruş

Did you like this? Share it:

Previous

Acolo… unde libertatea avea un sens plin acum 18 ani

Next

Profesoara din…mintea părinţilor

3 Comments

  1. La prima vedere un neofit, o persoană obişnuită cu ştirile de tip „flux”, pentru care argumentele pro sau contra nu mai contează decât informaţia seacă, disparată, acest afiş este cu adevărat smintitor.
    De fapt afisul este in ton cu moda, nu lasa loc la aparare celui incriminat datorita „evidenţei”.
    Prin acest afis adevarul este lasat pe tusa de dragul „adevarului”.

  2. anatolie

    Foarte bun articolul Parinte Dorin, imi permit sa va felicit! Din aceasta tagma a razvratitilor moderni ce se numesc pe ei insisi salvatorii Ortodoxiei cred ca vor veni multe tulburari in Biserica. Sub masca adevarului ce trebuie aparat cu orice pret se ascund patimi ingrozitoare: ura, agresivitatea, intoleranta, lipsa iubirii, a milostivirii, a respectului si consideratiei fata de oricine nu impartaseste mentalitatea si ideile lor false. Acesti oameni sunt f departe de Ortodoxie si de Hristos!

  3. laurentiu

    Sunt de acord cu parerile exprimate din care rezulta o judecata sanatoasa.Sper ca majoritatea crestinilor ortodocsi gindesc in acest fel.Din pacate pe net sunt mai activi acesti fundamentalisti care promoveaza si intretin ura fata de alte confesiuni sub pretextul apararii credintei si in plus pretind ca ei sunt glasul „poporului”. Ar trebui ca sa se faca auzite mai multe glasuri ale celor cu scaun la cap.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén