Nu e niciun înger…E doar bliţul aparatului în geamul tramvaiului…În imagine este intrarea în Cimitirul armenesc din Bucureşti.

***

Iată cum traduc Martorii lui Iehova primul verset al Evangheliei după Ioan: „La început Cuvântul era, si Cuvântul era cu Dumnezeu, si Cuvântul era un dumnezeu„. Ei argumentează într-o broşură de-a lor, Should you believe in the Trinity ( Ar trebui să crezi în Treime? ), că de vreme ce Cuvântul era cu Dumnezeu, Cuvântul nu are cum să fie Dumnezeu în acelaşi timp. Cineva care este cu o persoană, nu poate fi în acelaşi timp chiar acea persoană.

Această înţelegere stricată a lor rezultă dintr-o proastă înţelegere a gramaticii greceşti. Textul original grecesc este θεὸς ἦν ὁ λόγος, acolo unde ei traduc prin Cuvântul era un Dumnezeu. Este vorba despre o construcţie S-PN (Subiect-Predicat Nominativ).

Predicatul nominativ descrie clasa căreia subiectul îi aparţine. Astfel, subiectul este o subclasă a predicatului nominativ. În cazul nostru, subiectul (Cuvântul ὁ λόγος) este o subclasă a predicatului nominativ (Dumnezeu – θεὸς). Aici nu este vorba despre o relaţie de egalitate. Să luăm un exemplu sugestiv: Fotbalistul este un sportiv.

Deşi această propoziţie este adevărată, nu putem spune că Sportivul este fotbalist, pentru că sportiv poate fi şi un jucător de tenis, deci „fotbalist” este o subclasă a clasei „sportiv„. La fel şi aici, Cuvântul este o subclasă a clasei Dumnezeu, însă Dumnezeu nu este doar Cuvântul, ci este o clasă mai mare, care include şi Duhul Sfânt şi pe Dumnezeu Tatăl.

Prin urmare, traducerea corectă pentru Ioan 1:1 este: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. În traducerea ortodoxă avem: „Dumnezeu era Cuvântul„, ceea ce este mai aproape de traducerea corectă, dar nu întru totul. Subiectul, pe care se pune accent, este Cuvântul, pentru că este precedat de articol hotărât ( λόγος).

Marian Buşoi

Continuare aici.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: