Şcoala nu se termină niciodată
Racii au un miros foarte puternic şi sunt atraşi de tot ceea ce înseamnă miros intens. Ei preferă hrana vie dar mănâncă şi animale acvatice moarte, dar nu alterate pronunţat.
Racii se ascund în noroi în faţa adversarilor. Atunci când vine vorba de supremaţie se luptă între ei, şi, au în instinct, lupta cu orice fel de agresor. Pentru ca să-i prinzi trebuie să-i apuci din partea din spate…în mod evident, pentru ca să nu te prindă în cleşti.
Atunci când se luptă între ei racii îşi pot pierde cleştii şi, până când aceştia le cresc la loc, ei nu se mai dezvoltă în mod normal, pentru că îşi centrează energia pe reformarea cleştilor.
Balenele mănâncă raci, uneori jucându-se cu ei până când îi prind.
*
Pinguinii se nasc din ouă şi fiecare pui de pinguin nou-născut produce sunete unice. Cu toate acestea părinţii lui îi recunosc glasul şi îl disting de toţi ceilalţi. Mai înainte de a se naşte noul pinguin mănâncă gălbenuşul conţinut de oul din care se naşte şi, pentru trei zile, acest gălbenuş se constituie în singura lui hrană.
*
Acad. Bălăceanu Stolnici: „Creierul e instrumentul prin care psihicul uman se manifestă în mediul natural”, prin care sufletul se manifestă în lume. Mai multe detalii din acest interviu în fila audio de aici.
*
Fontul nostru de limbă greacă. Substantivul malaki,a,- aj [malachia, malachias]= slăbiciune, neputinţă. Malacul e omul gras, omul bogat în neputinţe, în boli.
Tot în greaca veche, subst. fem. sfhki,a, – aj [sfichia, sfichias]= viespe. În limba română adj. şfichiuitor [ pe care noi îl deducem de la cuv. gr.] are la figurat înţelesul: înţepător, muşcător, ironic, zeflemitor, caustic, sarcastic. Verbul a şfichiui = 1. a biciui; 2. a atinge, a împunge, a înţepa, a pişca.
Subst. bde,lugma [vdeligma], regăsibil la Deut. 7, 26, în ed. scripturale BOR 1988 şi 2001 apare tradus ca: urâciune. Dar plaja semantică a cuvântului e mult mai largă, pentru că bde,lugma, –atoj [vdeligma, vdeligmatos] = lucru abominabil, detestabil, scârboşenie, o mârşăvie, un lucru de ocară, ceva respingător, ceva monstruos, o monstruozitate.
Era o monstruozitate pentru Israel ca să folosească în scop personal materia din care erau făcuţi idolii neamurilor din jurul lor.
Subst. avna,qema, –atoj [anathema, anathematos] are trei sensuri negative: 1. înjurătură; 2. năpastă, nenorocire; 3. blestem. Ca termen canonic-bisericesc anatema este blestemul dat de un sinod asupra unei erezii sau a persoanei care propovăduieşte o erezie şi asupra cărţilor sale.
*
Pijamale cu dungi…împreună cu Tudor Octavian: „O vînzătoare de la raionul de pijamale şi cămăşi de noapte al unui magazin universal îmi spune că numărul celor care vor să cumpere pijamale cu dungi e destul de mare şi că aceştia nu văd cu ochi buni diversificarea ofertei.
Unii îşi manifestă frustrarea rostind proverbe din universul pijamalelor precum “Hai, nevastă, la alt magazin, că ăştia au numai porcării”, “Da’ alea de finet nu se mai fabrică?” şi “Duduie, eu mă internez pentru diabet, nu să prezint moda”.
Din dialogul diabeticului cu domnişoara “de la pijamale” rezultă că există şi un protocol al culorilor. Intervenţiile chirurgicale par a impune un regim sobru, de maro sau violet, pe cînd la fracturi merge şi ceva mai vesel, cu bleu şi albastru. Roşul aduce a sfidare.
Într-un salon cu zeci de pacienţi, nu e bine să fii “Ăla din colţ, cu roşu”. Un anonimat în căcăniul pijamalelor îndelung spălate şi decolorate de acizii de sub braţ e soluţia democratică. Cred că una din clauzele subînţelese ale internărilor eficiente e şi culoarea pijamalei. Dovadă că mulţi vin la spital în hainele de toate zilele, dar avînd pe dedesubt pijamaua”.
*
D-na Tamara Buciuceanu Botez ne mărturiseşte: „Am avut un regim de viata normal, cu atentie la alimentatie, la putina gimnastica cat mai puteam. Si sa stiti, cel mai mare lucru pe care am vrut sa-l inscriu in viata mea a fost sa fiu generoasa cu toti oamenii pe care i-am intalnit si mai mult cu cei cu care am jucat. Si am jucat cu foarte multi oameni mari. Mari artisti si mari artiste. Si mari regizori am avut la indemana ca sa pot invata multe: Valeriu Moisescu, Lucian Giurchescu, Horia Popescu, Catalina Buzoianu, Lucian Pintilie, Alexandru Tocilescu, Dinu Cernescu. Nu pot sa uit „Azilul de noapte”, regizat de Liviu Ciulei. Ce lucruri extraordinare am invatat eu in repetitiile alea!
Sunt foarte bucuroasa si ma gandesc ca nu am trait degeaba! Unii spun ca popularitatea mea este extraordinara. Ma vad oamenii pe strada si spun: Uite-o! Iar altii imi strang mana si-mi spun: „Sa traiti inca multi ani ca sa ne descretiti fruntile!”. Amintiri din acestea am foarte multe. Daca as face biletele nu ar incapea intr-un sac. Acestea sunt lucrurile cu care ramanem.”
*
Mihaela Tatu: „Fericirea e formata din bucatele de emotie si sensibilitate, peste care poti trece fara sa le vezi, iar apoi zici ca esti o victima si ca n-ai cunoscut ce-i aia <fericire>”.
*
*
Pr. Mihai Ciuhat şi sfinţenia: „In neamul meu n-a fost nici un preot. Eu il cautam pe Dumnezeu, dar n-am vrut sa ma preotesc. Voiam doar sa invat sa ma apropii de Dumnezeu. Mi-am intrebat duhovnicul: „Parinte, eu vreau sa fiu sfant, e un pacat?”. Mi-a raspuns ca nu-i pacat, daca inteleg ce este sfintenia, ca a fi sfant inseamna a te rupe de pacat si a te uni cu Hristos in credinta.
Ca sa inteleg care-i Calea, Adevarul si Viata, aveam nevoie de Teologie. In timpul facultatii, am vrut sa abandonez scoala, dar mi-am dat seama ca ma intareste duhovniceste si am continuat, tot fara gand de preotie.
Pe cand eram in anul patru, un parinte profesor m-a intrebat: „De ce-ai facut Teologia, daca nu vrei sa te faci preot?”. Si mi-am dat seama ca am datoria sa fac si pentru altii lumina, daca eu m-am dumirit. Stiu ca, in ziua de azi, daca n-ai duhovnic si nu te spovedesti, nu-l intrebi regulat, esti terminat, findca sunt foarte multe ispite si inselari. Si ce-i mai frumos si mai folositor decat sa poti sa-i indrepti si pe altii, indreptandu-te totodata pe tine?”.
Pr. Dorin