Rugăciunea înainte de citire sau de săvârşirea unui lucru strânge mintea şi o adună întru sine. Harul Duhului Sfânt concentrează mintea cu adevărat, infinit mai mult şi mai bine decât ai putea-o face tu singur, printr-o concentrare a minţii naturală şi un efort de voinţă individual.

De multe ori, chiar şi o scurtă rugăciune sau o îndreptare a gândului către Dumnezeu adună mintea la un loc şi te face să fii capabil să desfăşori munca pe care ţi-ai propus-o, intelectuală sau fizică, cu bucurie şi linişte interioară.

Lipsa rugăciunii oboseşte fiinţa şi e un magnet pentru patimi, răspândirea minţii duce la epuizare şi la inapetenţa de a putea privi holistic, dintr-o perspectivă duhovnicească şi adâncă, ceea ce faci. În absenţa unei asemenea perspective, vezi lucrurile fragmentar, exclusiv din punctul de vedere al contextului istoric, social, ştiinţific, pătimaş… în care eşti integrat momentan şi de care nu poţi să te dizloci.

Lecturile duhovniceşti nu te fac să nu mai vrei să mai citeşti nimic altceva, ci dezmărginesc mintea cu privire la cărţile culturii seculare, astfel încât să poţi aprecia cât este în ele adevăr sau căutare a adevărului şi cât este impostură. Omul duhovnicesc nu este cel care se izolează de lume închipuindu-şi despre sine că nu mai e ajuns de patimi sau că nici nu mai păcătuieşte, ci acela pe care harul lui Dumnezeu îl smereşte, oriunde s-ar afla în lume, şi aşa îl depărtează de patimi.

Harul dumnezeiesc unifică inima cu mintea şi mintea întru sine şi îl face pe om un întreg, care trăieşte, simte şi gândeşte cu întreaga sa fiinţă şi nu numai cu mintea sau numai cu simţurile.

Cărţile dumnezeieşti ne-au dezmărginit fiinţa, ne-au făcut să cunoaştem ce înseamnă expansiunea duhovnicească a sufletului şi cu cât de mult este ea mai frumoasă decât cea pur intelectualistă. Să înţelegem dorinţa de a creşte în veşnicie, care e un dor nemărginit, un dor fără hotar. Până a ajunge la ele nu am cunoscut acest lucru.

Şi pentru că suntem la începutul Sfântului Post al Adormirii Maicii Domnului, e bine să fim cu toţii mai atenţi la lăuntrul nostru duhovnicesc şi nu doar să ni se pară că suntem curaţi, şi să ne rugăm precum Sfântul Antim Ivireanul: Şi precum cu dumnezeiasca putere într-o clipită de ceas a adunat Dumnezeu din toată lumea pe Apostoli ca să petreacă preacinstit şi sfânt trupul tău spre îngropare, cu laude şi cu cântări, aşa să adune şi mintea noastră cea împrăştiată întru deşertăciunile cele lumeşti şi să o lumineze, ca de-a pururea pe Dânsul să-L mărim şi să-L lăudăm.

Psa. Gianina Picioruş

Did you like this? Share it: