Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

Protosinghelul Savatie Baştovoi vă dă din nou ocazia, dragi ortodocşi extremişti, ca să înjuraţi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române! Nu rataţi ocazia!

Intraţi aici, şi cu, zelotismul dv. caracteristic, arătaţi ce duh de smerenie, de pace şi de bucurie există în dv! Prea Cuvioşia Sa a dorit ca să vă dea din nou ocazia ca să fiţi dv. înşivă!

Citat din articolul său…duhovnicesc:

„Există cel puţin două motive pentru care martirii din vremea comunistă nu vor putea fi canonizaţi în România. Mai întîi, pentru că mulţi dintre ei (şi aici ne referim în primul rînd la clerici şi monahi) au fost condamnaţi şi ucişi la sesizarea unor ierarhi care încă mai fac parte din Sinod, aşa cum reiese din dosarele Securităţii publicate pînă acum.

Cel de al doilea motiv ţine de legislaţia în vigoare a Statului Român. Există o lege, aprobată în 2002 de condamnabila faţă politică Ion Iliescu, legată de chestiunea Holocaustului şi cultul personalităţilor considerate, prin această lege, vinovate de crime împotriva evreilor.

Potrivit acestei legi, orice persoană care cinsteşte memoria unui fost legionar îşi poate atrage o pedeapsă cuprinsă între şase luni şi cinci ani de închisoare. Se înţelege de la sine de ce Sinodul BOR nu poate să canonizeze martirii închisorilor care, în marea lor parte, au fost legionari sau au avut simpatii legionare.

Numai în România era posibil ca zecile de mii de victime ale genocidului orchestrat de evrei precum Teohari Georgescu şi Ana Pauker să fie declaraţi criminali de război, iar toţi cei care vor îndrăzni vreodată să le răscolească memoria să fie urmăriţi penal”.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it:

Previous

Românii din afara graniţelor ţării nu sunt uitaţi de către Biserica mamă

Next

Nici baptiştii români nu mai suportă atâta Trinitas TV…pe RCS

3 Comments

  1. Dragă d-le Laurenţiu,

    noi până la episodul Dalles şi domnul Codrescu nu am auzit niciodată…această afirmaţie de la nimeni. Tocmai de aceea am fost şi atât de consternat.

    Şi asta, probabil, că lângă mine oameni nu vin să îmi spună cancanuri şi păcatele ierarhilor, preoţilor, stareţilor, credincioşilor…pentru că nu accept să vorbim despre păcatele…pe care le judecă, pentru toţi, doar Domnul.

    Modul cel mai ortodox şi rezonabil în această chesiune nu e solicitarea urgentării canonizării…ci cunoaşterea Sfinţilor care au suferit în închisorile comuniste şi cinstirea lor ca atare.

    Tocmai de acee noi nu trăim deloc această dramă, a necanonizării lor, pentru că noi cinstim ca Sfinţi necanonizaţi cu zecile…

    Îi cinstim pe deoparte ca Fericiţi Părinţi [şi nu sunt numai români, ci şi ruşi, sârbi, greci, americani etc., pe care îi cunoaştem nominal], dar îi şi pomenim la Sfânta Prosocmidie pentru iertarea păcatelor lor şi ale noastre.

    Nu am simţit – dacă sunt crezut sau pot fi crezut – niciodată ca pe un „deficit al Bisericii” faptul că vreun Fericit Părinte sau Fericită Maică nu au fost canonizaţi.

    Pe noi ne interesează să îi cunoaştem, să stabilim legături trainice, veşnice cu Sfinţii noştri canonizaţi sau nu…şi Biserica ştie cînd trebuie să se petreacă totul.

    Noi cinsteam pe Fericitul Neagoe Basarab,pe Sfinţii Moldovei canonizaţi recent de când am auzit de ei…şi nu am aşteptat canonizarea lor de acum un an sau două luni. Bineînţeles că ne-am bucurat enorm că ea s-a produs în timpul vieţii noastre…dar, dacă exista relaţia, în care Sfinţii îţi răspund…canonizarea lor a venit ca o bucurie în plus…şi nu ca stabilire primă a relaţiei cu ei.

    Spre exemplu Dumitru Stăniloae şi soţia sa Maria, Constantin Galeriu, Atanasie Crimca, Mihai Viteazul, Ilie Lăcătuşu etc. sunt cinstiţi de către noi personal, în casa noastră, ca Fericiţi Părinţi chiar dacă îi vom vedea sau nu vreodată canonizaţi.

    Durerea noastră e că nu ştim fiecare viaţă a Sfinţilor din calendar, că nu le ştim slujbele, că nu le-am văzut niciodată icoana etc.

  2. Parinte Dorin,
    Cele doua motive pomenite de pr. Savatie nu-s noi(aceasta nu este „opinia lui Savatie”). Eu personal le-am auzit de fiecare data cand am discutat intr-un cerc restrans ori mai larg pe acest subiect.

    Nu exagerez ca am auzit de peste 30 de ori opinia aceasta, la profesori universitari, profesori de Religie de liceu, preoti ori monahi. E un adevar evident, un truism.

    Daca sfintia ta ai o „alta opinie”, o ascultam si o cantarim! Dar a-l arata cu degetul pe Savatie si a sugera ceva de genul: „ia uitati ce prostii spune”, fara a va exprima pe subiect, cred ca nu e ok.

    Oricum, nu stiu cum ati putea face abstractie de cele doua motive invocate si nici cum le-ati putea combate.

    L.

  3. In parte sunt de acord. Insa nu ne poate fi totuna. Una e sa le facem parastase, alta sa le citim acatiste. Una e sa ne rugam pentru iertarea pacatelor lor, alta sa ne rugam lor sa mijloceasca iertarea pacatelor noastre.

    Icoane exista pt toti sfintii canonizati de BOR, o data cu canonizarea propriu-zisa avem zi de praznuire, Icoana si slujba. Ca nu circula, e alta poveste…

    Domnul cu noi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno
istanbul escort istanbul escort istanbul escort