Predica părintelui Savatie…a fost foarte citită

Vă vom da ratingul ei, ca să înţelegeţi că…nu e nicio minciună! Predica părintele Savatie Baştovoi la Duminica a 8-a după Rusalii a fost o …fotografie. Ce era în fotografie? Păi în fotografie…erau primele două poziţii, 1 şi 2, din topul celor mai citite articole din WordPress, adică primele două articole, din care, primul, cel mai bun, era al său…

Concluzie: cel mai bun, cel mai muncit, cel mai genial, cel mai…incalificabil dintre blogurile gratuite, de pe platforma web WordPress, din România, este blogul părintelui Savatie…şi articolul în care trăgea la rost Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române că nu şi-a/îşi canonizează Sfinţii închisorilor comuniste…a fost cel mai teologic şi căutat articol din România în ziua de ieri.

Noi, bineînţeles, am elogiat munca sa, demersul său fotografic…şi am dat un link spre dumnealui. Când au intrat primii 40 de cititori de la noi la dumnealui…părintele Savatie Baştovoi, din smerenie, şi-a şters predica şi i-a lăsat cu ochii în lună [ că noaptea nu mai e soare…ci doar lună şi…ceva miliarde de stele] pe cititori.

Cititorii însă, nu s-au lăsat, şi au vrut să cunoască – probabil în paralel cu neînsemnata noastră predică nemuncită – cum arată şi predica părintelui Savatie, şi, bineînţeles, că această căutare e foarte bună, normală şi mai ales lăudabilă, pentru că Prea Cuvioşia Sa este un om care se zbate pentru comunitatea online, e un om care vrea să înveţe pe oameni la calm, la sfinţenie, la bun simţ…la o adică, la autenticitate ortodoxă.

Pentru că, de aceea a revenit online, cu forţe proaspete [ poate că cei mai tineri nu ştiu că părintele Savatie, ca şi Marius Tucă, a avut prin anii 2000-2001 un site web care s-a terminat în spamuri porno…creat, pe atunci [ cu ce bani? Că netul era scump… şi dânsul… proaspăt călugărit] pentru ca să îşi găsească cititori pentru ratingul debusolant pe care…Editura Marineasca, insignifiantă până la editarea lui Savatie…s-a mirat că îl are], pentru ca să ne ajute, să ne fundamenteze teologic…şi să fie o oază de înţelepciune şi de gentileţe între blogării online ortodocşi, care sunt extremişti pentru că ştiu prea puţine… sau…pentru că au…prea multă evlavie.

Mai pe scurt…oamenii au căutat predica şi predica…s-a făcut că nu e! Însă vă dăm ratingul publicitării noastre pentru dumnealui, ca să vedeţi că oamenii au căutat predica…dar ea s-a eclipsat.

***

Aseară, 9 august 2008, predica noastră a avut 286 de intrări directe pe pagină. Însă…nu atâţi au căutat predica sau nu doar o mie de oameni, pe fiecare zi, cum zice contorul de pe WordPress, ne cunosc, pentru că, ea fiind în audio, se poate intra pe o mie de căi în contul nostru de podcasturi, poate să fie ascultată cu RSS externe, putea fi dată din calculator în calculator prin fishing etc.

Însă…124 de oameni, cum se vede în foto infra, au căutat …predica părintelui Savatie.

La orele dimineţii lui 10 august 2008, primul 38…este părintele Savatie – iată, tot primul, tot cel mai bun! – pentru că oamenii au crezut în publicitarea noastră a predicii părintelui Savatie…şi au vrut ca să o cunoască. Însă predica se făcuse nevăzută, de la orele 21 ale lui 9 august 2008.

Lucrurile aseară şi astăzi s-au petrecut ca la votarea din urmă, unde unul dintre candidaţii la primărie a decedat în timpul scrutinului…dar lumea, electoratul, s-a dus ca să-l voteze, în continuare, cu aceeaşi emoţie vie pe decedat, pentru că nu dorea să iasă primar Dorel [care avea nasul prea mare], adică contracandidatul decedatului.

Însă, fiind zi de sărbătoare şi de relaxare, dedicăm tuturor admiratorilor necritici ai părintelui Savatie, următoarea poemă, a unui necunoscut genial…care se numeşte… Mihail Eminescu:

La steaua

La steaua care-a răsărit

E-o cale-atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă.

*

Poate de mult s-a stins în drum

În depărtări albastre,

Iar raza ei abia acum,

Luci vederii noastre.

*

Icoana stelei ce-a murit

Încet pe cer se suie;

Era pe când nu s-a zărit,

Azi o vedem, şi nu e.

*

Tot astfel când al nostru dor

Pieri în noapte-adâncă,

Lumina stinsului amor

Ne urmăreşte încă.

*

Poem cf. ediţiei: Mihai Eminescu, Opera poetică, ediţia a II-a, revăzută, ediţie îngrijită de Dumitru Irimia, Ed. Polirom, 2006, p. 204.

Semnează: Un preot ofticat pe părintele Savatie…că scrie prea mult.