Iată, în sfârşit, şi o problemă teologică în picturalul stradal! Graficul crucii e ortodox, aidoma cu cel al unui tipar de format crucea de pe colivă.

Pentru cei care nu ştiu cum se fac, în foarte mare grabă, astfel de picturi stradale, le spunem că se fac cu…terc, cu format gata prefabricat, din carton sau plastic, care se pune pe zid şi se umplu golurile tercului cu culoare din şpreiul pe care îl poţi cumpără, sub 10 lei, de la supermarket.

Însă creatorul de… întrebări stradale şi-a pus problema veşniciei. Aşa vrem noi să înţelegem pictura lui, pentru că, în adevăratul ei sens, când ţi se pune „veşnica pomenire” pe casă înseamnă că…vor să-ţi mănânce colacii.

Semnul de aici, pentru ortodocşi sau între ei, e ca semnul zvasticii pe o casă de evreu. Însă noi, nu ne simţim discriminaţi…şi nici nu suntem intoleranţi la aşa ceva. Mai mult, nici nu ştim cât de mulţi oameni bagă semnele astea în seamă, aşa cum încercăm să facem noi aici.

Bă, da ce vrea părintele Dorin să ne spună cu atâtea semne pe care ni le pune pe blog…iar noi nu le dăm atenţie? !

-…că pereţii sunt un fel de hârtie de scris, pe care se fac reclame, se fac atenţionări diverse [ am observat că unii dintre creatorii de mărci pe pereţi pun, mai nou, la unele magazine anumite semne…care, pentru cei care le citesc, ştiu că nu trebuie să mai intre în acel magazin], se instigă la tot felul de „valori”, anonimatul picturilor fiind mai puţin periculos sau deloc, în comparaţie cu a le spune pe faţă…

Întâlnim picturi stradale, încifrate, care semnifică reclame personale, reclame la branduri, lozinci xenofobe, rasiale, discriminatorii, instigări la violenţă fizică şi anarhie…

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: