Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 25 august 2008

Sportul românesc după… Beijing

Delegaţia României la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing (8-24 august), formată din 102 sportivi (63 sunt femei, iar 39 sunt bărbaţi), care au concurat la 15 discipline sportive, a obţinut patru medalii de aur, una de argint, trei de bronz, cinci clasări pe locul 4, opt locuri 5 şi trei locuri 6.

Aurul a fost câştigat de Alina Dumitru (judo, cat. 48 kg), echipajul de 2 rame fără cârmaci (Georgeta Andrunache, Viorica Susanu), Constantina Diţă-Tomescu (maraton) şi Sandra Izbaşa (gimnastică, sol), argintul a fost cucerit de Ana Maria Brânză (spadă), iar bronzul de echipajul de 8+1 (Constanţa Burcică, Viorica Susanu, Rodica Şerban, Eniko Barabas, Simona Muşat, Ioana Papuc, Georgeta Andrunache, Doina Ignat şi Elena Georgescu), echipa feminină de gimnastică (Steliana Nistor, Anamaria Tămîrjan, Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi şi Sandra Izbaşa) şi Mihai Covaliu (sabie).

Pe locul 4, imediat în apropierea medaliilor, au terminat Alin Moldoveanu (puşcă aer comprimat, 10 m), Antoniu Buci (haltere, cat. 62 kg), Camelia Potec (înot – 800 m liber), Marian Drăgulescu (gimnastică – sărituri), canoe 2, 1.000 m (Niculae Flocea, Constantin Ciprian Popa). Pe locul 5 s-au clasat Cristina Casandra (3.000 m obstacole), Marian Oprea (triplu salt), Georgian Popescu (box – cat. 60 kg), Steliana Nistor (gimnastică – individual compus), Gabriela Drăgoi (gimnastică – bârnă), Gheorghiţă Ştefan (lupte libere, cat. 55 kg), Ana Maria Pavăl (lupte libere feminin, cat. 55 kg), Camelia Potec (înot – 200 m liber). Pe locul 6 s-au situat Camelia Potec (înot – 400 m liber), Florin Mironcic (canoe 1, 1.000 m), canoe 2, 500 m (Iosif Chirilă, Andrei Cuculici).

Rezultatele complete ale delegaţiei României

ATLETISM: Sportivi (17): Ancuţa Bobocel – 3.000 m obstacole, locul 6 (9:35.31) seria a II-a; Cristina Casandra – 3.000 m obstacole, locul 5 (9:16.85) finală, record naţional; Adelina Gavrilă – triplu salt, locul 8 (13,98 m) calificări – Grupa B; Nicoleta Grasu – greutate, locul 12 (58,63 m) finală; Ana Maria Groza – 20 km marş, locul 24 (1:32:16); Anca Heltne – greutate, locul 12 (17,48 m), calificări – Grupa A; Felicia Ţilea-Moldovan – suliţă, locul 12 (53,04 m), finală; Angela Moroşanu – 400 m garduri, locul 8 (57.67) – semifinala 1; Mihaela Neacşu – 800 m, locul 6 (2:03.03) – seria a 5-a; Bianca Florentina Perie – ciocan, locul 10 (68,21 m), calificări – Grupa A; Lidia Şimon – maraton, locul 8 (2:27:51); Monica Stoian – suliţă, locul 21 (54.56), calificări – Grupa A; Luminiţa Talpoş – maraton, locul 18 (2:31:41); Ionela Târlea – 200 m, locul 5 (23.22), Seria I, turul II; Constantina Diţă-Tomescu – maraton, locul 1 (2:26:44); Marian Oprea – triplu salt, locul 5 (17,22) finala; Viorica Ţigău – lungime, locul 11 (6,44 m), calificări – Grupa B.

BOX: Sportivi (2): Georgian Popescu – cat. 60 kg, locul 5: 20-5 cu Sadam Ali (SUA), 14-4 în optimi cu Francisco Javier Vargas (Mexic), 7-11 în sferturi cu Yordenis Ugas (Cuba); Ionuţ Gheorghe – cat. 64 kg, optimi: 21-4 în turul I cu Jonathan Gonzalez Ortiz (Puerto Rico), 4-8 în optimi cu Morteza Sepahvandi (Iran).

CANOTAJ: Sportive (13): Georgeta Andrunache – 2 rame fără cârmaci, locul 1 (7:20.60), finală; 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Viorica Susanu – 2 rame fără cârmaci, locul 1 (7:20.60), finală; 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Doina Ignat – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Rodica-Maria Şerban – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Simona Dumitriţa Muşat – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Constanţa Burcică – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Eniko Barabas – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Camelia Gabriela Lupaşcu – rezervă; Ana Maria Apachiţei – rezervă; Ioana Cristina Papuc – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Elena Georgescu – 8+1, locul 3 (6:07.25), finală; Roxana Cogianu – 2 vâsle, locul 3 (7:20.99), finala B; Ionelia Neacşu – 2 vâsle, locul 3 (7:20.99), finala B.

GIMNASTICĂ: Sportivi: Feminin (6): Sandra Raluca Izbaşa – echipe, locul 3, finală; individual compus (60,750), locul 8 – finală; sol, locul 1 (15,650), finală; Steliana Nistor – echipe, locul 3, finală; individual compus (61,050), locul 5 – finală; paralele, locul 7 (15,575), finală; Anamaria Tămîrjan – echipe, locul 3, finală; Gabriela Drăgoi – echipe, locul 3, finală; bârnă, locul 5 (15,625), finală; Andreea Roxana Acatrinei – echipe, locul 3, finală; Andreea Grigore – echipe, locul 3, finală. Masculin (6): Răzvan Dorin Şelariu – echipe, locul 7, finală; Flavius Koczi – echipe, locul 7, finala; individual compus, locul 18 (89,575), finală; sărituri, locul 7 (15,925), finalăă; Daniel Popescu – echipe, locul 7, finală; George Robert Stănescu – echipe, locul 7, finală; inele, locul 7 (15,825), finală; Marian Drăgulescu – echipe, locul 7, finală; sol, locul 7 (14,850), finală; sărituri, locul 4 (16,225), finală; Adrian Bucur – echipe, locul 7, finală.

HALTERE: Sportivi: Masculin (3): Răzvan Martin – cat. 69 kg, locul 19 (288 kg); Antoniu Buci – cat. 62 kg, locul 4 (295 kg); Alexandru Roşu – cat. 69 kg, încercări ratate. Feminin (1): Roxana Cocoş – cat. 58 kg, locul 8 (204 kg).

HANDBAL: Sportive (15, 14 plus o rezervă): Luminiţa Dinu, Tereza Pâslaru, Talida Tolnai – portari, Ramona Maier, Carmen Lungu, Adriana Olteanu, Aurelia Brădeanu, Ionela Stanca, Valentina Ardean, Adina Meiroşu, Valeria Beşe, Mihaela Ani-Senocico, Narcisa Lecuşanu, Florin Bârsan, Cristina Neagu. Locul 7: 31-19 cu Kazahstan, 34-20 cu China, 34-26 cu Franţa, 28-23 cu Angola, 23-24 cu Norvegia, toate în grupă; 30-34 cu Ungaria, în sferturi; 34-36 cu Franţa, pentru locurile 5-8; 34-30 cu Suedia pentru locurile 7-8.

JUDO: Sportivi: Feminin (1): Alina Dumitru – cat. 48 kg, locul 1: optimi – victorie prin waza ari cu Eva Csernoviczki (Ungaria), sferturi – victorie prin ippon cu Kim Youngran (Coreea de Sud), semifinale – victorie prin waza ari cu Ryoko Tani (Japonia), finală – victorie prin ippon cu Yanet Bermoy (Cuba). Masculin (1): Daniel Brata – cat. 100 kg, recalificări: turul I – victorie prin ippon cu Utkir Kurbanov (Uzbekistan), optimi – victorie prin ippon cu Keith Laurence Morgan (Canada), sferturi – învins prin waza ari de Movlud Miraliev (Azerbaidjan), recalificări, turul II – învins prin ippon de Levan Jorjoliani (Georgia).

CANOE: Sportivi (5): Florin Mironcic – canoe 1, 1.000 m, locul 6 (3:57.876), finală; canoe 1, 500 m, locul 7 (1:49.861), finală; Iosif Chirilă – canoe 2, 500 m, locul 6 (1:43.195) finală; Andrei Cuculici – canoe 2, 500 m, locul 6 (1:43.195), finală; Niculae Flocea – canoe 2, 1.000 m, locul 4 (3:40.342), finală; Constantin Ciprian Popa – canoe 2, 1.000 m, locul 4 (3:40.342), finală.

LUPTE: Greco-Romane (3): Virgil Munteanu – cat. 55 kg, locul 11: 1-3 în optimi cu Spenser Mango (SUA); Eusebiu Diaconu – cat. 60 kg, locul 8: 3-1 în turul I cu Ashraf Elgharably (Egipt), 1-3 în optimi cu Vitali Rahimov (Azerbaidjan), 1-3 în recalificări, turul I, cu Sheng Jiang (China); Ion Iulian Panait – cat. 66 kg, locul 13: 1-3 în optimi cu Li Yanyan (China). Libere (3): Petre Toarcă – cat. 55 kg, locul 18: 0-3 în optimi cu Besarion Gociaşvili (Georgia); Gheorghiţă Ştefan – cat. 74 kg, locul 5: 0-3 în optimi cu Soslan Tighiev (Uzbekistan), 3-1 în turul II al recalificărilor cu Emzarios Bentinidis (Grecia), 1-3 în meci pentru medalia de bronz cu Murad Gaidarov (Belarus); Rareş Chintoan – cat. 120 kg, locul 18: 0-3 în optimi cu Disney Rodriguez (Cuba); Libere feminin (2): Estera Dobre – cat. 48 kg, locul 10: 1-3 în optimi cu Ingrid Medrano (El Salvador): Ana Maria Pavăl – cat. cat. 55 kg, locul 5: 0-3 în optimi cu Xu Li (China), 3-1 în turul II al recalificărilor cu Olga Smirnova (Kazahstan), 1-3 în meci pentru medalia de bronz cu Jackeline Renteria (Columbia).

NATAŢIE: Sportivi: Înot (6): Răzvan Florea – 100 m spate, locul 6 (54.89), seria 6; 200 m spate, locul 7 (1:56.52), finală; ştafetă 4×100 m mixt, locul 5 (3:38.00), seria 1: Dragoş Coman – 400 m liber, locul 7 (3:47.79), seria 5; 1.500 m liber, locul 5 (15:24.05), seria 2; Ioan Gherghel – ştafetă 4×100 m mixt, locul 5 (3:38.00), seria 1; 200 m fluture, locul 8 (1:56.57), semifinale; 100 m fluture, locul 3 (52.50), seria 4; Norbert Trandafir – ştafetă 4×100 m mixt, locul 5 (3:38.00), seria 1; 100 m liber, locul 7 (50.74), seria 4; 50 m liber, locul 2 (22.80), seria 7; Valentin Preda – ştafetă 4×100 m mixt, locul 5 (3:38.00), seria 1; 100 m bras, locul 3 (1:01.77), seria 5; 200 m bras – neprezentare; Camelia Potec – 400 m liber, locul 6 (4:04.66), finală; 200 m liber, locul 5 (1:56.87), finală; 800 m liber, locul 4 (8:23.11), finală. Sărituri (2): Constantin Popovici – platformă 10 m, locul 23 calificări (147,50); Ramona Ciobanu – platformă 10 m, locul 24 calificări (149,70).

SCRIMĂ: Sportivi (5): Mihai Covaliu – sabie masculin individual, locul 3: 15-9 în turul I cu Valeri Priemka (Belarus), 15-12 în optimi cu Zhou Hanming (China), 15-13 în sferturi cu Aleksandr Buikevici (Belarus), 13-15 în semifinale cu Nicolas Lopez (Franţa), 15-11 în meci pentru medalia de bronz cu Julien Pillet (Franţa). Rareş Dumitrescu – sabie individual masculin, locul 11: 15-7 în turul I cu Mamadou Keita (Senegal), 13-15 în optimi cu Julien Pillet (Franţa). Ana Maria Brânză – spadă individual feminin, locul 2: 15-11 în optimi cu Megumi Harada (Japonia), 15-13 în sferturi cu Liubov Şutova (Rusia), 15-14 în semifinale cu Ildiko Mincza-Nebald (Ungaria), 11-15 în finală cu Britta Heidemann (Germania). Cristina Stahl – floretă individual feminin, locul 18: 6-15 în turul I cu Katja Waechter (Germania); Virgil Sălişcan – floretă individual masculin, locul 19: 6-15 cu Richard Kruse (Marea Britanie).

TENIS: Sportivi (2): Victor Hănescu – simplu masculin, turul II: 7-5, 3-6, 6-4 în turul I cu Simone Bolelli (Italia), 4-6, 6-7 (5) cu Gael Monfils (Franţa), în turul II; Sorana Cîrstea – simplu feminin, turul I: 3-6, 7-5, 0-6 cu Shahar Peer (Israel).

TENIS DE MASĂ: Sportivi (4): Daniela Dodean – echipa, baraj turul I pentru medalia de bronz: 3-0 cu Germania, 0-3 cu Hong Kong, 3-2 cu Polonia, în grupă; 1-3 cu SUA în baraj turul I pentru medalia de bronz; simplu feminin, 1-4 cu Kim Jong (Coreea de Nord), în turul II; Elizabeta Samara – echipa, baraj turul I pentru medalia de bronz: 3-0 cu Germania, 0-3 cu Hong Kong, 3-2 cu Polonia, în grupă; 1-3 cu SUA în baraj turul I pentru medalia de bronz; simplu feminin, 4-1 cu Yang Fen (Congo), în turul I, 1-4 cu Viktoria Pavlovici (Belarus), în turul II; Iulia Necula – echipa, baraj turul I pentru medalia de bronz: 3-0 cu Germania, 0-3 cu Hong Kong, 3-2 cu Polonia, în grupă; 1-3 cu SUA în baraj turul I pentru medalia de bronz. Adrian Crişan – simplu masculin, turul III: 4-1 cu Lin Ju (Republica Dominicană), în turul II, 3-4 cu Dimitrij Ovtcharov (Germania), în turul III.

TIR: Sportivi (4): Alin Moldoveanu – puşcă cu aer comprimat, 10 m, locul 4 (698,9), finală; Ioan Toman – skeet, locul 35 (108), calificări; Iulian Raicea – 10 m pistol cu aer comprimat, locul 44 (567), calificări; pistol viteză 25 m, locul 9 (576), finală; Lucia Mihalache – skeet, locul 10 (66), calificări.

TIR CU ARCUL: Sportiv (1): Alexandru Bodnar – turul II: 106-105 cu Khalmizam Wan (Malayezia), în turul I, 101-108 cu Juan Carlos Stevens (Cuba), în turul II.

Cf. sursa.

Pr. Dorin

Nu poţi să taci, când toate sunt aşa frumoase…

Violeta Neamţu este autoarea acestei minunate, uluitoare fotografii.

*****

Nu poţi să taci de-atâta frumuseţe…

Nu poţi să taci de-atâta sens…

Ţi se scurg cuvintele, gândurile…când contempli măreţia unui albastru fără margini,

când vezi câtă măreţie este într-o lacrimă de rouă,

când vezi câtă măreţie este într-un surâs bun, binecuvântat…

O, nu poţi să taci!

Trebuie să mulţumeşti celui care zâmbeşte frumos.

Trebuie să mulţumeşti scaunului, mesei, somnului care te apucă bucuros,

palmelor care îţi şterg transpiraţia frunţii,

celor care vin şi te bineînmiresmează cu cuvintele lor…

Lecţia mulţumirii o înveţi împreună cu oamenii.

Da, împreună cu oamenii…

Unii zic că iubind oamenii înveţi să fii perfid, crud,

pentru că bucuria pentru ei e rănită…de prea multă cruzime.

Cruzimea,

ca nişte colţi de rechin,

te sfâşie…

Sonorul dat la maximum al nesimţirii, o, da, te sfâşie, îţi zdrobeşte inima…

Dar, dacă crezi că prea multa sensibilitate şi măreţia de cuget…

sunt nişte greşeli ce trebuie scoase din caracterul tău

nu faci decât să te tulburi ca apa unei fântâni,

a unei fântâni adânci,

unde se prefigura, până mai ieri, cerul…

Da, prea frumoase…

Sunt prea frumoase lucrurile lui Dumnezeu când şi tu te umpli de frumuseţe.

Pentru că nu poţi vedea frumuseţea decât din mijlocul frumuseţii

şi nu poţi sorbi nectarul acesta, al fericirii dumnezeieşti,

decât dacă ierţi bocancii barbariei ce îţi tot dau şuturi…

Eu cred în iertare, chiar dacă puţini mă iartă.

Cred în iertarea care mă face un fulg de nea.

Cred în iertarea care mă umple de lumină şi lacrimi.

Da, dragii mei,

cred în bucuria pe care o împarţi precum pâinea

şi,

din care,

tot dând,

ai şi mai multă!

De ce cred?! De ce tot…cred?!!!

Pentru că Dumnezeu m-a tot hrănit cu ea, cu această bucurie,

în mijlocul unei nefericiri lucii,

a undelor de murdărie de pe geam,

a undelor de uitare şi părăsire…

M-am tot întrebat şi m-am tot minunat.

M-am tot minunat, cred că da, m-am tot minunat,

de frumuseţile lui Dumnezeu care nu se mai termină,

care sunt o învăluire continuă de încântare!

Şi m-am tot rugat să fiu ucenic acestei clipe a bucuriei.

Să învăţ bucuria,

pas cu pas,

să îi netezesc lacrimile pas cu pas.

Ştiaţi că lacrimile bucuriei, lacrimile dulci…sunt dincolo de sarea lacrimilor?

Ştiaţi că multa bucurie se naşte tocmai din regret suferit cu rugăciune iertătoare?

O, nu vreau să tac, Dumnezeul meu,

Tu ştii că nu pot să tac şi să nu spun frumuseţea minunilor Tale cele prea răpitoare.

Pentru că totul e atât de frumos…încât se opreşte gândul.

Pentru că totul e atât de senin…încât serenitatea devine tăcere.

Pentru că totul e atât de viu, Dumnezeul meu, o, Dumnezeul meu,

încât, până nici fericirea nu mai are termeni de comparaţie!

Pr. Dorin

La taifas cu Nietzsche [podcast filosofic]

Download this episode (44 min)

Live

Pr. Dorin

Eminescu şi Ortodoxia. Între idealul ascetico-monastic şi cel al feminităţii angelice [XIX]

Legat de cele ce afirmam în articolele noastre anterioare, despre idealul feminin şi despre lupta cu patima concupiscenţei, confruntare duhovnicească care se pare că nu i-a fost necunoscută, conform mărturiilor poetice pe care ni le-a lăsat, am mai avea de spus câteva cuvinte şi despre ceea ce credem noi că a fost pentru marele nostru poet idealul sfinţeniei sau idealul ascetic.

Din poeziile sale am înţeles că, în vremea primei tinereţi, poetul a basculat între căile dintre care avea de ales în viaţă. S-a dedicat întâi studiului, cunoaşterii, pentru ca înţelepciunea să-i întraripeze zborul cugetării. A ales şcoala cunoaşterii, după cum se vede din Scrisoarea II, şcoala unde lumea cea gândită pentru noi avea fiinţă, / Şi, din contră, cea aievea ne părea cu neputinţă, în locul a ceea ce unii dintre noi numesc astăzi şcoala vieţii iar el numea şcoala femeii – în acelaşi poem: Azi adeseori femeia, ca şi lumea, e o şcoală, / Unde-nveţi numai durere, înjosire şi spoială; / La aceste academii de ştiinţi a zânei Vineri [Venera, numele latin al Afroditei – n.n.] / Tot mai des se perindează şi din tineri în mai tineri, / Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, / Până când din şcoala toată o ruină a rămas.

Între cele două şcoli, Eminescu alege, în cunoştinţă de cauză, calea cunoaşterii şi a înţelepciunii, lepădându-se de academia Afroditei. Dintr-o perspectivă mai mult sau mai puţin asemănătoare, dilema alegerii între amor şi înţelepciune este pusă în discuţie şi în mult comentata poezie Floare albastră.

Însă, voit sau nevoit, iubirea pătrunde în viaţa poetului. O primă mare iubire a sa, din perioada Ipoteştiului, moare foarte tânără şi poetul se va întoarce mereu cu gândul fie la ea (a se vedea poemul O, dulce înger blând…), fie la simbolul ei, pentru a susţine că femeia sau iubirea care i-a fost menită din cer a murit mai înainte de vreme – precum în poemul Din lira spartă:

Din lira spartă a mea cântare
Zboar-amorţită, un glas de vânt,
Să se oprească tânguitoare
Pe un mormânt!

Oare femeia pe care mie
Dumnezeu Sântul o-a destinat

În patu-acela de cununie
S-a-nfăşurat?

O caut, gându-mi şi-o-nchipuieşte,
Dar n-am văzut-o de când eu sunt…
Oare amorul ce îmi zâmbeşte

E în mormânt?

Odată ce s-a despărţit de idealul său ascetic principial, Eminescu a căutat apoi toată viaţa acel ideal de femeie, care să fie un înger întrupat, să vină în calea sa ca un înger dintre oameni (Atât de fragedă), să fie umbra frumuseţii cei eterne pe pământ (Scrisoarea V) sau care să aibă ca prototip al curăţiei, nevinovăţiei şi sfinţeniei pe Maica Domnului: să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană… (Atât de fragedă).

Însă adeseori a fost sfâşiat între idealul său angelic, de la care aştepta ca să fie capabil să-i redea seninătatea, să împace demonul din el însuşi, un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine [ale îngerului-femeie], şi realitatea dură, în care ea devine pozitivă (Scrisoarea V), adică o femeie materialistă, care gândeşte practic, pozitivist. Această realitate din urmă, Eminescu o numeşte adeseori, pe drept cuvânt, demonică (vezi, spre exemplu, Venere şi Madonă), infernală, ucigaşă în raport cu fericirea şi serenitatea sufletului la care el aspira să ajungă alături de femeia iubită.

Aşadar, calea pe care şi-o alesese mai întâi poetul era una a înţelepciunii ascetice, din care erau rejectate ispitele senzualiste. Ca urmare, în poemele eminesciene apare destul de des ideea că intrarea iubitei în viaţa sa a făcut să dispară îngerul său de pază, al cărui loc poetul ar fi dorit apoi să fie luat de îngerul-femeie, de icoana femeii, care să fie o icoană de lumină (Singurătate) în viaţa sa:

Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază
,
Încins cu o haină de umbră şi raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor şi de taină,
Fugi acel înger de ochiu-ţi învins.

Eşti demon, copilă, că numai c-o zare
Din genele-ţi lunge, din ochiul tău mare

Făcuşi pe-al meu înger cu spaimă să zboare,
El, veghea mea sfântă, amicul fidel?
Ori poate!…O,-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaşte trăsăturile-ţi pale –
Căci tu…
tu eşti el.

În acelaşi sens, în alt poem, S-a dus amorul…, Eminescu afla o explicaţie pentru neîmplinirea visului său de iubire în faptul că Prea am uitat de Dumnezeu, / Precum uitarăm toate.

Poetul nu a primit, aşadar, iubirea pentru o femeie ca ideal al vieţii sale până în momentul în care nu s-a născut în fiinţa sa convingerea că iubita poate fi un alt înger de pază al său, o icoană tutelară a fericirii sale, o fiinţă care să-i ofere linişte, fericire şi echilibru sufletesc, în mod desăvârşit.

De asemenea, altfel putem privi şi înţelege, prin prisma celor afirmate, acele poeme în care Eminescu se confesează în legătură cu direcţiile pe care putea să le urmeze viaţa sa şi cu motivaţiile şi consecinţele deciziei finale.

Însă, chiar şi motivele pentru această din urmă alegere sunt tot de ordin religios, deşi vorbim despre o substituţie, a îngerului-păzitor cu femeia. Întrucât caracteristicile acestei femei, care era destinată de Dumnezeu să-l împlinească pe pământ, fac parte din paradigma, uşor de recunoscut, a sfinţeniei.

Mergând înapoi pe acest fir şi legându-l de ceea ce numeam a fi fost la început un adevărat ideal ascetic şi studios-contemplativ al foarte tânărului Eminescu, descoperim o mărturisire despre idealul monastic ca posibilă cale de împlinire a vocaţiei sale, alături de cea eroică şi de cea erotică – ultima din ele, din perspectiva pe care am evidenţiat-o deja – după cum se vede şi din poemul Care-o fi în lume…:

– Care-o fi în lume şi al meu amor?
Sufletul întreabă inima cu dor.

Va fi mănăstirea cu zidiri cernite,
Cu icoane sânte şi îngălbenite,

Va fi vitejia cu coif de aramă
L-ale cărei flamuri patria te cheamă,

Ori va fi o dulce inimă de înger
Să mângâie blândă ale mele plângeri?

L-am cătat în lume. Unde o să fie
Îngerul cu râsul de-albă veselie?

Unde o să-l caut, mare Dumnezeu…
Poate-i v-o fantasm-a sufletului meu?

Ba nu, nu! Oglinda sufletului meu
Îmi arat-adesea dulce chipul său,

Căci oglinda-i rece îmi arat-o zeie
Cu suflet de înger, cu chip de femeie,

Dulce şi iubită, sântă şi frumoasă,
Vergină curată, steauă radioasă,

Şi să mă iubească, s-o iubesc şi eu,
Să-i închin viaţa sufletului meu.

Dar ce râde lumea? Ce râde şi spune?
– Femeia nu este ce crezi tu, nebune.

Faţa ei e-o mască ce-ascunde un infern
Şi inima-i este blestemul etern,

Buza ei e dulce, însă-i de venin,
Ochiu-i te omoară, când e mai senin.

Şi-apoi ce-i amorul? Visu-i şi părere,
Haina strălucită pusă pe durere.

Dar dacă e astfel unde-i a mea zână
Cu chipul de înger muiat în lumină?

– N-a fost niciodată. De-a fost vreodată
Atunci în mormântul cel rece o cată.

De n-a fost – imagină-ţi singur în tine
Un înger din ceriuri cu aripi senine,

Pe care deodată cu sufletul tău
Pe lume-l trimise de sus Dumnezeu

Şi care-nainte de-al întâlni tu
În sufletul morţii fiinţa-şi pierdu.

Şi cântă pe-ăst înger de dulce amor
Şi plânge-l cu jale şi plânge-l cu dor;

Din sufletu-ţi rece tu fă o grădină
Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină;

Colo-n cimitirul cu cruci risipite
Te primblă adesea cu gânduri uimite;

Alege-ţi o cruce, alege-un mormânt
Şi zi: Aici doarme amorul meu sânt;

Şi cântă la capu-i şi cântă mereu;
Dormi dulce şi dusă, tu, sufletul meu!

Deşi în Scrisoarea V, spre exemplu, avem portretul femeii corupte, al femeii-Dalilă, Eminescu va rămâne mai degrabă la convingerea că tu eşti sfântă prin iubire (Venere şi Madonă). Însă pe această femeie ideală, care să întrupeze virtuţile curăţiei şi sfinţeniei dorite de el, Eminescu nu a aflat-o şi de aceea, pentru a nu susţine că ea n-ar putea să existe – ceea ce ar fi fost fals, din perspectiva istoriei creştinismului, cel puţin -, spunea adesea că ea a murit înainte ca el s-o cunoască.

Se observă că femeia, pentru Eminescu, corespundea idealului feminin creştin ortodox, opus imaginii păgâne a femeii viciate de corupţie morală şi libertinaj, care pentru el reprezenta o adevărată desfigurare a feminităţii. Idealul feminităţii angelice nu este pentru poetul nostru unul edulcorat, ca în creştinismul apusean catolic (aşa cum apare în picturile Renaşterii), ci o pretenţie foarte pertinentă şi foarte conformă cu tradiţia ortodoxă, conform căreia sfinţenia reprezintă desăvârşirea umanului, iar femeia trebuie să fie o cale de salvare, de mântuire pentru bărbat, ca şi bărbatul pentru femeie. Într-o vorbire care trebuie înţeleasă ortodox, ea trebuie să fie îngerul lui păzitor, după cum şi el trebuie să fie îngerul ei păzitor. Şi unul altuia să-şi fie întărire în fericire şi sfinţenie.

Acest ideal feminin eminescian presupune, în mod evident, asceza şi nevoinţa sfinţeniei, chiar dacă nu în interiorul unei mănăstiri, ci în sânul familiei, pentru că iubirea cunoaşte la Eminescu împlinirea şi ascensiunea infinită numai în cadrul căsătoriei şi niciodată printr-o relaţie pasageră, pe care poetul o respingea:

Ca toţi să fiu? ca dânşii să fiu viclean făţarnic?
Să cumpăr cu un zâmbet, un zâmbet iar zădarnic;
Viaţa adoratei şi gingaşei copile
Să o pătez cu umbra plăcerei unei zile
Şi să iubesc ca dânşii… când partea cea mai bună
Din inima-mi şi minte i-a ei pe totdeauna?

(Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!)

Cu totul dimpotrivă, iubirea pe care o dorea Eminescu era una care să se perpetueze nu doar în întreagă viaţa aceasta, ci care să fie eternă, să dureze întreaga veşnicie: Chiar de murim, ajungem limanul fericirii (Sarmis). Tocmai de aceea avem în poezia de dragoste eminesciană nenumărate sugestii onirice, hipnotice şi tanatice, despre care exegeza literară a vorbit din destul, şi care demonstrează dorul poetului de înveşnicire a iubirii sale.

De altfel, Biserica, Mănăstirea sau călugărul sihastru sunt prezenţe extrem de frecvente în lirica eminesciană, după cum este şi dorul după o iubire sfântă, desăvârşită în căsătorie. Şi chiar din acest motiv, atunci când eroii poemelor sale sunt dezamăgiţi în iubire, ei sfârşesc prin a deveni călugări, prin a se întoarce la asceza minţii şi a inimii, la lupta cu gândurile şi cu patimile.

Psa. Drd. Gianina Picioruş

Un dar exegetic de la Ierom. Dr. Petru Pruteanu

[viddler id=eaa6fa48&w=437&h=370]

Pentru mai multe date despre conferinţa prezentată de către noi şi pentru a cunoaşte mai bine pe autorul conferinţei intraţi aici.

Pr. Dorin

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno