Tinerele generaţii, pregătite pentru…o manipulare facilă

Emo vine de la…emoţionat, emotiv, sau…emoticon?

Sunt emotivi adolescenţii, adică, sunt mai sensibili decât restul lumii sau sunt labili psihic, aşa cum sugerează comentatorii fenomenului? Sau vor să se integreze neapărat într-un trand şocant?

Îmi amintesc că noi am făcut parte, la vârsta noastră, cu voie sau fără voie, din generaţia pro. Amândouă  denumirile fiind, de fapt, nişte ştampile aplicate asupra unor generaţii cu forţa, cu forţa mediatică, indiferent de numărul real al celor care s-au integrat sau se integrează cu adevărat în curent.

Există un trand vestimentar, un trand comportamental, pe care adolescentul îl miroase şi despre care înţelege sau crede că, dacă nu s-ar integra în acesta, nu ar mai fi primit sau bine văzut în comunitatea celor de o seamă cu el. Asta nu înseamnă că îşi însuşeşte automat mentalitatea vremii sale sau că o înţelege măcar. Sau poate să se comporte spontan ca şi ceilalţi, imitativ, fără să-şi pună vreodată problema normalităţii sau anormalităţii psihologiei sale.

După generaţii de revoltaţi sau de revoluţionari, care au vrut să schimbe faţa lumii, generaţia emo reeditează o angoasă a pierderii bruşte a identităţii şi a valorilor tradiţionale, a degringoladei interioare şi a neregăsirii unui paşaport spiritual propriu.

Din când în când se mai nasc astfel de generaţii de sacrificiu. Unii vin şi revoluţionează lumea, iar alţii suportă fără să fi dorit schimbările şi suferă pentru că, fiinţial, nu au organ de adaptare la un asemenea proces, la un mod de a percepe existenţa care le răstoarnă ceasul ontologic şi care nu li se potriveşte. Această nepotrivire e resimţită în mod concret ca o tragedie în plan spiritual şi psihologic. Şi nu pare că reuşesc să alarmeze pe nimeni, pentru că lumea trebuie să-şi urmeze cursul, conform minciunii ideologice şi evoluţioniste.

Schimbările istorice sunt ca schimbările de climă. Modernitatea a început cu răul secolului (le mal du siècle) şi cu poeţii blestemaţi (les poètes maudits). Postmodernitatea are valul ei de victime, care par să se numească emo. O postmodernitate trăită ca mentalitate globală, dar prespălată local.

Ca aspect interior şi exterior, tinerii români emo încep să semene din ce în ce mai rău cu emoticoanele de care abuzează în loc de cuvinte pe net: sunt galbeni de emoţie dar şi de lipsă de emoţie adevărată.

Modelele acestor tineri încep să nu mai fie oameni, ci figurine pe care le găsesc în jocurile de pe calculator sau în desenele animate japoneze. Încât tinerii noştri Pokemoni nu mai au nici măcar nişte idoli vii, ci nişte modele de carton pe pixeli.

E o generaţie infantilizată emoţional, afectiv, care îşi afişează ostentativ sensibilitatea maladivă. O generaţie ajutată să aibă deficienţe de raţionament clar şi de judecată. Care gândeşte şi simte periferic şi în acelaşi timp se simte o non-valoare, o anti-valoare, dar se complace în nefericirea ei savuroasă, de a nu face nimic şi a-şi contempla starea de prelingere pe caldarâmul istoriei.

Până la generaţia emo se vorbea mereu de generaţii precoce, din ce în ce mai precoce. În schimb, precocitatea celor de acum stă numai în gradul mare de specializare la lucrul cu calculatorul, de la vârste foarte fragede. O specializare unilaterală sau care dă randamente numai într-un singur sens, elementar, pentru că utilizarea calculatorului şi a internetului rămâne totuşi de domeniul rizibilului, în comparaţie cu ce ar putea oferi exploatarea lui la maximum în scopuri culturale şi duhovniceşti.

Emo e o nouă generaţie care până şi în vestimentaţie şi în fasonarea lookului nu găseşte altceva mai bun decât să se împodobească cu toate însemnele infantilizării: de la freza viu colorată şi care acoperă ochii ca lui Lăbuş, până la accesoriile pe care generaţiile dinainte nu le-ar fi purtat în ruptul capului la liceu, ci doar pe la grădiniţă.

E vizibil de la foarte mare distanţă că toate aceste accesorii, acest trand nu îi caracterizează, le dă un aer infantil nemeritat. Moda tinerească e de fapt o ajustare a tinereţii lor, a imaginaţiei şi a liberei exprimări a personalităţii tinerilor. E o confiscare a maturităţii adolescenţei în favoarea unei aşa zise copilării întârziate care ori se prelungeşte la nesfârşit şi naşte retarzi sentimentali, ori atinge brusc o maturitate frustrată de lipsa unei adolescenţe naturale, adevărate.

Trandul nu e decât un fals ideologic, prin care li se repetă celor tineri, până la saturaţie, că este dorinţa lor de a se prezenta şi a se comporta astfel, când, de fapt, nu este vorba decât de un comportament însuşit pe acelaşi principiu după care învăţa şi câinele lui Pavlov.

În fine, personal nu ne dăm seama dacă am întâlnit până acum vreun emo veritabil, sau numai varianta românească trendy-flendy, pentru că stilul celor pe care i-am văzut ni s-a părut afectat, forţat, total nereal. Un fel de uite ce bani are tata! Şi n-am citit tristeţe adevărată în ochii celor pe care i-am întâlnit, ci doar ostentaţia afişării frizurilor şi a celularelor scumpe cât mai mult în buricul publicului doritor de spectacol.

Psa. Gianina Picioruş

Reuniunea din Aula Magna a Patriarhiei Române prilejuită de aniversarea a un an de patriarhat a PFP Daniel al României [ 30 septembrie 2008]

[viddler id=b6dbe248&w=437&h=370]

Pentru că a trebuit să comprimăm 1.13 minute în 43 de mb, pentru a avea totul la un loc şi nu în trei file de sine stătătoare…ne cerem scuze că fotografia din fila audio e deteriorată.

*

Update 1: 1 octombrie 2008, ora 0. 10

[viddler id=c0bebb3f&w=437&h=370]

*

Update 2: 1 octombrie, ora 9. 41

Ieri am trăit, în domeniul fotografiatului, un fenomen cu care nu mă mai întâlnisem până atunci: distorsionarea imaginii datorită prea multei lumini. Din zecile de fotografii făcute abia am putut să aleg 22 pentru exemplificare şi acestea în condiţii modeste.

M-am aşezat, se pare, într-un punct mort pentru fotografiat, pentru că pur şi simplu mi se opacifia imaginea sau parcă fotografiam printr-o sticlă de bere scoasă de la rece. De aceea imaginile sunt cum sunt.

Afară – după cum o să vedeţi – şi aseară am făcut nişte fotografii superbe în aer liber, însă în Aula Magna – mi-am dat seama după… – nu pot să fotografiez fără să mă aşez strategic, undeva unde să ies din pătratul luminii care te inundă de peste tot.

La mulţi ani Părinte Patriarh Daniel şi mulţi ani de patriarhat binecuvântat de către Dumnezeu!

Ieri a fost o zi superbă, o zi de mânecă scurtă. După zile de frig, vânt şi ploaie, la Bucureşti, ieri, a fost prima zi de primăvară în toiul toamnei şi astăzi e la fel.

Pr. Dorin

Amprentele definitorii ale patriarhatului PFP Daniel al României

Biserica Ortodoxă Română aniversează astăzi, 30 septembrie 2008, un an de la întronizarea ca patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Cu acest prilej, Preafericirea Sa va participa la sfinţirea noului paraclis din Reşedinţa patriarhală, cu hramul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul”, şi la Sfânta Liturghie, oficiată în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române în primul său an de slujire în demnitatea de patriarh. Sfânta Liturghie va fi urmată de un Te Deum la Palatul Patriarhiei, începând cu ora 12:00, în Sala „Europa Christiana”, la care vor participa membri ai Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti.

Evenimentul va continua în Aula Magna a Palatului Patriarhiei, cu un moment aniversar care va reflecta împlinirile şi proiectele aflate în derulare în primul an de patriarhat al Părintelui Patriarh, precum şi alte proiecte iniţiate de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

În aceste momente de sărbătoare, mai multe personalităţi laice şi bisericeşti i-au transmis PF Patriarh Daniel mesaje de felicitare.

Trei priorităţi misionare ale PF Părinte Patriarh Daniel

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în tripla Sa slujire, de Arhiepiscop al Bucureştilor, de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi de Patriarh al României, cu experienţa acumulată la Iaşi şi în cadrul diferitelor responsabilităţi avute de-a lungul timpului la nivelul Patriarhiei Române, a continuat aşadar strădania distinsului predecesor, PF Părinte Patriarh Teoctist, în coordonarea vieţii parohiale, a vieţii mănăstireşti, a şcolilor teologice, a instituţiilor de caritate şi nu numai.

În acelaşi timp, PF Patriarh Daniel a înţeles că în viaţa Bisericii sunt şi priorităţi misionare spre care, cu mai multă insistenţă, Biserica este chemată să se îndrepte astăzi.

Aş aminti doar trei în care Părintele Patriarh Daniel s-a implicat cu eficacitate şi cu rezultate foarte frumoase, şi anume: definitivarea textului Statului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii noastre cu tot ceea ce înseamnă, de la viaţa de parohie până la cea de patriarhie, existenţa unor reglementări clare şi eficiente pentru misiunea Bisericii. De asemenea, a înţeles urgenţa misionară numărul 1 a Patriarhiei noastre, şi anume grija pentru comunităţile româneşti din afară, înfiinţându-se în acest sens eparhii noi în Spania, Italia, în Australia, în ţările nordice.

De asemenea, pornind de la experienţa ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericirea Sa a înţeles necesitatea ca, la nivel de Patriarhie, să existe o preocupare specială pentru misiunea Bisericii, prin intermediul mass-media. Centrul de Presă Basilica, cu posturile de radio şi televiziune Trinitas şi „Ziarul Lumina”, este o iniţiativă concretizată, cu efecte benefice pentru misiunea Bisericii.

Aceste deziderate au devenit în ultimul an realitate şi se cuvine să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru aceasta, mulţumindu-i, în acelaşi timp, Părintelui Patriarh pentru strădania depusă în ogorul Domnului în această perioadă.

De aceea, în numele clerului şi credincioşilor din Arhiepiscopia Iaşilor, rugăm pe Hristos Atotţiitorul să-l ocrotească pe PF Părinte Patriarh Daniel în darul milei şi al iubirii Sale, să-i dăruiască putere pentru tot lucrul bun în Biserică şi să-l înzilească cu ani mulţi, rodnici şi frumoşi în via Sa din România! (IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei)

„Sporirea comuniunii dintre slujitorii şi credincioşii Bisericii noastre”

La plinirea unui an de slujire patriarhală a PF Părinte Daniel, mai întâi mulţumim Domnului pentru lucrarea binecuvântată din viaţa liturgică, pastorală, misionară, cultural-educaţională şi social-filantropică în toată Biserica Ortodoxă Română, în interiorul şi în afara graniţelor ţării, pretutindeni printre românii drepcredincioşi.

Ne bucurăm de sărbătoarea întronizării, care este şi un moment de rugăciune şi de manifestare a sentimentelor de preţuire şi de cinstire a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române din partea tuturor slujitorilor şi a credincioşilor care lucrează în Episcopia Dunării de Jos.

Mai presus de orice, s-ar putea aprecia, la ora sfântă a unui bilanţ a întâiului an de patriarhat, sporirea comuniunii dintre slujitorii şi credincioşii Bisericii noastre prin mai buna comunicare a slujbelor şi a programelor bisericeşti, atât direct în sfintele lăcaşuri, în şcoli şi în aşezămintele social-filantropice, cât şi prin activitatea deosebită a instituţiei „Basilica”, amvon zilnic către sufletele noastre şi de la noi spre Domnul, prin „Ziarul Lumina”, postul de Radio Trinitas şi Trinitas TV, mijloace de aprofundare a dreptei credinţe şi a slujirii comunitare în duhul Tradiţiei Sfinte şi în consens cu cerinţele credincioşilor îndeosebi. (PS Casian, Episcopul Dunării de Jos)

Mesajul credincioşilor români ortodocşi din Europa de Nord

Datorită Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, anul trecut a luat fiinţă şi eparhia noastră, pentru românii stabiliţi în Europa de Nord. Gândul Preafericirii Sale, pe care l-a nutrit încă din prima zi a întronizării, nădăjduim să-i aducă multe bucurii şi mângâieri în misiunea grea pe care o împlineşte cu atâta dăruire.

Cu profundă recunoştinţă şi consideraţie, la acest ceas aniversar, ne îndreptăm mulţumirile către Preafericirea Sa, pentru încrederea şi dragostea părintească pe care ne-a acordat-o, dorindu-i, din tot sufletul, multă sănătate, împliniri în această nobilă slujire şi belşug de bucurii duhovniceşti. Alături de acest mănunchi de urări pe care îl adresez în numele meu şi al tinerei noastre episcopii, vreau să-i pot aduce necontenit roadele ostenelilor noastre din aceste ţinuturi ale Europei.

Vă încredinţăm de rugăciunea şi sfânta noastră preţuire şi să ne trăiţi întru mulţi ani luminoşi şi spornici, Preafericirea Voastră! (PS Macarie, Episcopul Europei de Nord)

„Românii de acasă, cât şi cei din diaspora trăiesc bucuria darului primit”

Călăuzită de Duhul Sfânt, Biserica noastră V-a ales ca Întâistătător, cunoscând bogata experienţă în chivernisirea treburilor bisericeşti, dragostea pentru rânduiala Bisericii, pentru păstrarea şi împodobirea instituţiilor bisericeşti, aşa cum au fost ele binecuvântate de către Sfinţii Părinţi. (…) Românii de acasă, cât şi cei din diaspora trăiesc bucuria darului primit deoarece, în deplină cunoaştere a problemelor bisericeşti şi sociale, împliniţi o lucrare sfântă în via Domnului.

Înţelegând necesităţile şi realităţile comunităţilor româneşti, în timpul primului an de slujire patriarhală, aţi rânduit cu ajutorul Sfântului Sinod şi Biserica românească din afara graniţelor ţării. Astfel, românii din Australia şi Noua Zeelandă, beneficiind de grija deosebită şi de părinteasca purtare de grijă, au primit cel mai mare dar din partea Preafericirii Voastre, pentru că în scurt timp a fost înfiinţată Episcopia Australiei şi Noii Zeelande, îngrijindu-vă ca această nouă episcopie să primească episcopul ei canonic.

Pentru toate acestea, în numele meu, al clerului şi credincioşilor Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, vă transmit, Preafericirea Voastră, urări de sănătate, bucurie întru slujire şi rod bogat, ca să daţi strălucire Bisericii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Întru mulţi şi rodnici ani, Preafericite Părinte Patriarh! (PS Mihail, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande)

Evenimente de real folos în viaţa Bisericii noastre

Au trecut 12 luni şi iată că sunt consemnate atâtea evenimente de real folos în viaţa Bisericii noastre prin purtarea de grijă a PF Părintelui nostru Patriarh Daniel.

Întotdeauna aşteptăm cu multă bucurie aceste evenimente, aceste împliniri, acest timp care se scurge, despre care noi ştim că este timpul mântuirii noastre, mai ales în viaţa Bisericii, când, sub ocrotirea aleşilor lui Dumnezeu, a celor care sunt chemaţi să ocârmuiască destinele Bisericii, aceste evenimente sunt pe deplin folositoare şi aşteptate cu o intensitate sufletească deosebită.

Ne alăturăm şi noi astăzi tuturor celor care slujesc Biserica noastră şi slujesc Sfânta Ortodoxie şi dorim PF Daniel să aibă viaţă îndelungată şi spor în toate. Ne încredinţăm Bunului Dumnezeu ca totdeauna să fie mijlocitor, să fie ocrotitor şi ajutător vieţii noastre. Întru mulţi şi fericiţi ani, PF Părinte Patriarh Daniel, şi să aveţi şi de acum înainte spor în activitatea spirituală de păstor al sufletelor noastre! (IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei)

Slujirea cea mult obositoare şi plină de valurile furtunoase ale vremii

Preafericitul Patriarh Daniel, după o mare experienţă ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, precum şi ca vicepreşedinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, deci fiind în mijlocul problemelor eclesiastice şi administrative, la nivel naţional, a reuşit într-un an de arhipăstorire patriarhală să ne aducă, prin ajutorul lui Dumnezeu, bucuria unor realizări performante din toate punctele de vedere.

Iată că se continuă bucuria canonizării sfinţilor români. După canonizarea şi proclamarea celor nouă sfinţi nemţeni, au urmat canonizările sfinţilor: Dionisie Exiguul sau cel Mic din Dobrogea; Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti şi domnitorul Neagoe Vodă Basarab.

În acest context fericit, au fost proclamaţi şi Sfinţii Martiri Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu; Vasile din Mocod; Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu, tot din cadrul Patriarhiei Române, bucurie pentru toţi credincioşii (…) Pentru ca obştea românească ortodoxă şi cea internaţională să cunoască Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Patriarh Daniel a iniţiat, şi Sfântul Sinod a aprobat, pregătirea ştiinţifică a unui Dicţionar al Ortodoxiei Româneşti.

Tot în această paletă multicoloră duhovniceşte, se continuă dinamic traducerile din Sfinţii Părinţi, lucrare importantă pentru credinţa şi cultura fiilor Bisericii străbune, a celor care vor să-şi îmbogăţească viaţa duhovnicească şi culturală.

Iniţierea tipăririi unor lucrări şi albume cu mitropoliţii şi domnitorii Ţării Româneşti vine să întregească lucrarea de un an bogat în rodiri patriarhale, adăugându-se cărţile tipărite ale Preafericirii Sale, autor de adâncă înţelepciune şi aleasă cărturărie.

În acest context, dorim să menţionăm şi retipărirea primului Liturghier în spaţiul românesc, din 1508, al iscusitului tipograf Macarie, precum şi tipărirea, în premieră mondială, a Liturghierului în limbajul mimico-gestual, precum şi Simbolistica Semnelor.

Bucuria cea mare a Bisericii Ortodoxe Române, adusă de Patriarhul ctitor, Daniel, este postul de radio Trinitas bucuria auzului şi a inimii; postul de televiziune Trinitas, bucuria privirii, auzului şi a inimii, precum şi primul cotidian creştin ortodox din România şi lumea toată, cu numele cel tămăduitor de Lumina! (…)

Ce să mai vorbim acum de restaurarea rapidă a catedralei din Dealul Patriarhiei? Cunosc şi eu ce înseamnă o restaurare sau consolidare. Dar ceea ce am văzut şi se vede la catedrală este ceva uimitor. Acest iureş a dus şi la sfinţirea locului noii Catedrale Patriarhale, în zidirea căreia, Părintele Patriarh Daniel îşi pune marile sale nădejdi. (…)

Pentru toate acestea îi mulţumim Sfintei Treimi, Tuturor Sfinţilor, Părintelui Patriarh Daniel şi celor care au stat la lucru zi de zi cu Preafericirea Sa!

Întru mulţi şi buni ani, sănătoşi, dinamici şi cu împliniri ca şi până acum, Vă urează Sanctităţii Voastre, Părinte Patriarh Daniel, argeşenii şi muscelenii, cu ierarhul lor. (PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului)

Mesajul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României

Salutăm cu bucurie acest moment al aniversării unui an de când aţi fost întronizat ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române. În acest an, printr-o dăruire impresionantă în slujirea la care aţi fost chemat, aţi promovat valorile Ortodoxiei într-o perspectivă cuprinzătoare, într-un spirit al dialogului atât cu celelalte culte, cât şi cu reprezentanţii autorităţilor de stat.

Apreciem intensificarea misiunii pastorale, în mod special prin înfiinţarea de noi eparhii în ţară şi străinătate. Am observat o atenţie sporită acordată comunităţilor româneşti din străinătate, ţinând cont de rolul Bisericii, de coagulare şi de susţinere a comunităţilor româneşti din diaspora.

Evidenţiem amplificarea misiunii sociale a Bisericii, cu rezultate remarcabile în diferite domenii ale asistenţei sociale, filantropiei şi asistenţei medicale. Astfel, poate fi valorificat cadrul generos stabilit prin Protocolul de cooperare în domeniul incluziunii sociale semnat împreună, între Guvernul României şi Patriarhia Română.

O realizare importantă o constituie finalizarea şi adoptarea Statutului Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut de Guvernul României, care actualizează perspectiva şi coordonatele concrete ale misiunii Bisericii în societatea contemporană.

Este de subliniat intensificarea misiunii culturale de mare actualitate prin cultivarea dialogului dintre teologie, cultură şi ştiinţă, precum şi o susţinere a procesului educaţional reflectat în învăţământul religios şi teologic. Rezultatele misiunii Bisericii precum şi o comunicare transparentă şi performantă a acesteia cu societatea sunt evidenţiate prin instituţiile pe care le-aţi ctitorit: Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas, cotidianul „Ziarul Lumina” şi Agenţia de Ştiri Basilica.

Preafericirea Voastră, suntem încredinţaţi că prin slujirea jertfelnică şi consecventă a Bisericii Ortodoxe Române, veţi spori prestigiul acesteia în contextul naţional şi internaţional, confirmându-i rolul de reper spiritual şi de factor al coeziunii sociale în societatea românească.

Vă dorim o slujire îndelungată cu cât mai multe împliniri, spre binele Bisericii şi al ţării!

Mesajul evanghelic prin mass-media

Odată cu întronizarea noului Patriarh, în istoria Bisericii noastre a început o nouă etapă, mult mai vie şi mai dinamică. Într-un timp foarte scurt, au demarat o serie de proiecte misionare de absolută necesitate în vremurile în care le trăim, pe care le vom trece pe scurt în revistă.

Astfel, continuând misiunea începută în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, la mai puţin de o lună de la întronizare, Patriarhul Daniel a inaugurat, pe 27 octombrie, un centru de presă modern, care cuprinde televiziune, radio, cotidian, săptămânal, agenţie de ştiri şi birou de presă. Acestea au scopul de a intensifica, într-o lume marcată de secularizare, misiunea spirituală a Bisericii, de a propovădui Evanghelia lui Hristos printr-un mesaj actual, accesibil publicului larg.

De asemenea, la numai două luni de la întronizare, pe 29 noiembrie, Patriarhul românilor, alături de membrii Sfântului Sinod, punea piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului, un vis mai mare decât un secol, pentru care predecesorul său, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, a iniţiat zeci de demersuri.

Sub purtarea de grijă a Părintelui Patriarh Daniel, în acest an de nouă arhipăstorire, a fost definitivat şi aprobat noul Statut pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa Sfântului Sinod din 28 noiembrie 2008, care a intrat în vigoare odată cu recunoaşterea sa prin hotărârea Guvernului României din 16 ianuarie 2008.

De asemenea, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a aprobat înfiinţarea a patru noi eparhii, în ţară şi în străinătate şi reactivarea celor patru eparhii în Mitropolia Basarabiei, recunoscute juridic de autorităţile de stat din Republica Moldova. În plus, au fost aleşi zece ierarhi pentru ocuparea scaunelor chiriarhale vacante sau nou-înfiinţate şi episcopi-vicari la eparhii.

Menţionăm şi Protocolul de cooperare în domeniul incluziunii sociale, semnat pe 2 octombrie 2007, între Guvernul României şi Patriarhia Română, protocol ce are ca scop reglementarea şi coordonarea acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale.

Continuând lucrarea sfântă începută în această direcţie de patriarhul Justinian în anii 1950-1955 şi reluată de Patriarhul Teoctist, începând cu anul 1992, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii noastre a iniţiat personal sau a sprijinit solicitările eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a noi sfinţi români, astfel încât, în numai un an de patriarhat, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 noi sfinţi români.

În domeniul construcţiilor bisericeşti, prin directa îndrumare a Patriarhului Daniel s-au executat lucrări de consolidare, restaurare, instalaţii şi amenajări la Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, Preafericirea Sa a iniţiat numeroase lucrări de reparaţii şi restaurare, care sunt în curs de finalizare, la „Aula Magna Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, precum şi lucrări de consolidare, reparaţii şi reamenajări la Reşedinţa Patriarhală, inclusiv amenajarea unui nou paraclis, cu hramul „Sfântul Grigorie Luminătorul”, care va fi sfinţit astăzi.

În plan educaţional, amintim înfiinţarea Biroului de catehizare în cadrul Sectorului teologic educaţional al Patriarhiei, precum şi hotărârea de a se înfiinţa birouri de catehizare a copiilor şi tinerilor în parohiile de pe cuprinsul Patriarhiei Române.

Noi parohii şi mănăstiri în Arhiepiscopia Bucureştilor

În Arhiepiscopia Bucureştilor, în acest an, au fost hirotoniţi, pe seama parohiilor vacante, 62 de preoţi şi 25 de diaconi, iar pentru o dinamică şi eficientă activitate la parohie, doar în acest an au fost înfiinţate 19 parohii şi 51 de noi posturi de preot, iar 43 de parohii din Arhiepiscopie au fost rearondate.

Grija Părintelui Patriarh pentru lăcaşurile de cult s-a concretizat prin punerea pietrei de temelie pentru 18 biserici, prin târnosirea a patru noi lăcaşuri de cult şi sfinţirea sau resfinţirea a încă opt, prin continuarea lucrărilor începute la mai multe biserici, case parohiale, clopotniţe, aghiazmatare, lumânărare, cancelarii şi prin restaurări, consolidări şi reparaţii capitale.

În ceea ce priveşte viaţa monahală, la iniţiativa şi sub directa purtare de grijă a Preafericirii Sale, din cele 28 de mănăstiri şi şapte schituri din cuprinsul Eparhiei Bucureştilor, patru au fost înfiinţate şi două reînfiinţate.

Lucrarea social-filantropică în Arhiepiscopia Bucureştilor s-a intensificat prin derularea a 21 de noi programe, prin înfiinţarea şi amenajarea de noi centre sociale, cămine, cabinete şi aşezăminte sociale, prin campanii şi programe de informare pe diverse teme.

Important de menţionat este şi faptul că, după şase decenii, s-a reînnodat tradiţia pelerinajului, organizându-se în oraşele mari de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor „Pelerinajul de Florii”, la care au participat numeroşi preoţi şi mii de credincioşi [Narcisa Balaban].

Cf. sursa.

Pr. Dorin

Opinii despre PFP Daniel al României, la ceas aniversar

Biserica Ortodoxă Română aniversează astăzi, 30 septembrie 2008, un an de la întronizarea ca patriarh a Preafericitului Părinte Daniel.

Cu acest prilej, Preafericirea Sa va participa la sfinţirea noului paraclis din Reşedinţa patriarhală, cu hramul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul”, şi la Sfânta Liturghie, oficiată în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române în primul său an de slujire în demnitatea de patriarh.

Sfânta Liturghie va fi urmată de un Te Deum la Palatul Patriarhiei, la care vor participa membri ai Sfântului Sinod, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu colaboratorii lor, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice româneşti.

Evenimentul va continua în Aula Magna, cu un moment aniversar care va reflecta împlinirile şi proiectele aflate în derulare din primul an de patriarhat al Părintelui Patriarh, precum şi alte proiecte iniţiate de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

În aceste momente de sărbătoare, mai multe personalităţi laice şi bisericeşti i-au transmis PF Patriarh Daniel mesaje de felicitare.

Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor:

A fost un an de succes în viaţa Bisericii Ortodoxe. Patriarhul Daniel şi-a arătat nu numai deschiderile teologice şi de natură ecleziastică, ci în egală măsură a contribuit în ceea ce priveşte întărirea rolului Bisericii.

Mă refer, mai concret, pe de o parte, la ceea ce înseamnă o mai bună comunicare între Biserică şi credincioşi, prin intermediul ziarului, posturilor de radio şi televiziune Trinitas. Pe de altă parte, cred că a reuşit să dezvolte printr-un parteneriat cu alte instituţii şi cu Guvernul – şi mărturisesc că sunt foarte bucuros să spun acest lucru – o relaţie care înseamnă sprijin din partea Bisericii pentru o serie de acţiuni sociale pentru oamenii în nevoie, pentru oamenii cu probleme.

Cred că aceste contribuţii sunt notabile şi cu efecte deosebit de pozitive în perpectivă. În concluzie, este un an pe care îl consider extrem de favorabil şi îmi doresc să urmeze o lungă perioadă de asemenea realizări, avându-l pe PF Daniel în fruntea Bisericii Ortodoxe Române.

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România:

Pentru Biserica Ortodoxă Română, întronizarea Patriarhului Daniel reprezintă un mesaj către societate. Spiritualitatea unei naţiuni este mai importantă decât orice progres. Din punctul de vedere al unui om care lucrează în domeniul ştiinţific, criza societăţii actuale este o criză de sens şi nu o criză de mijloace şi Preafericitul Daniel reprezintă pentru credincioşii ortodocşi un simbol al reîntoarcerii la adevăratele valori morale ale poporului român.

Andrei Pleşu, scriitor şi eseist român, estetician şi istoric al artei:

În anul care s-a scurs de la întronizarea Sa, PF Părinte Patriarh a adus o notabilă schimbare de ton şi de atitudine. Au fost deschise multe şi diverse fronturi de reaşezare instituţională. La capătul acestui an plin şi nou, aducător de speranţă, dar şi de adversităţi, dorim PF Daniel să aibă puterea de a continua.

Basarab Nicolescu, fizician, membru al Academiei Române:

Trebuie să spun că am o amintire foarte emoţionantă despre Preafericitul Daniel, de pe vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. A fost printre primii noştri vorbitori la un congres pe care l-am organizat la Academia Română, în 2001, care a fost punctul de plecare al programului de Ştiinţă şi Religie în România – Educaţie şi cercetare. Atunci am avut un contact cu PF Daniel şi după aceea ne-a ajutat constant pentru lansarea acestui program, iar acum, când a devenit Patriarh al României, acest ajutor continuă şi suntem extrem de bucuroşi. Am avut revelaţia unei persoane care, în acelaşi timp, este de o mare înălţime spirituală; este, să spunem, un conducător al Bisericii Ortodoxe Române într-o perioadă în care Ortodoxia se poate afirma ca o voce importantă pe plan internaţional.

Este o personalitate de anvergură internaţională, care ştie ce se întâmplă în Occident, care a fost format, de altfel, în Occident, deci are recunoaşterea celor două lumi – a lumii din Vest şi a lumii răsăritene. Cred că asta este o şansă mare pentru România – ca cineva care are cele două experienţe să poată conduce destinele Bisericii Ortodoxe”.

Grigore Leşe, muzicolog:

Pe PF Daniel îl cunosc şi mă cunoaşte. Îmi iubeşte muzica. Am cântat la două congrese ecumenice, unul la Iaşi şi altul la Sibiu. Dumnezeu să-i dea sănătate să poată conduce corabia aceasta, lumea aceasta învrăjbită, lumea aceasta cu mai puţină smerenie, cu atâtea răutăţi. Nu mai este vremea, cum spune ţăranul, că „vremea vremuieşte şi omul îmbătrâneşte”, nu mai sunt oamenii de altădată. În aceste condiţii, unde se poate reculege lumea, dacă nu în cadrul Bisericii? De aceea, este nevoie de cineva care să o păstorească spiritualiceşte. Apoi, muzica din biserică trebuie promovată şi atraşi tinerii înspre ea. Muzica din vatra satului evocă pe Dumnezeu.

Adrian Lemeni, teolog, consilier al premierului Călin Popescu-Tăriceanu:

Prin prezenţa PF Patriarh Daniel în fruntea Bisericii Ortodoxe Române ca Întâistătător constatăm astăzi o amplificare şi o intensificare a misiunii pastorale, a unei prezenţe foarte dinamice a Bisericii în societatea românească, răspunzându-se la nevoile foarte concrete ale lumii în care trăim.

Dacă ar fi să punctez doar câteva elemente cheie ale acestui an ar fi să constat mai întâi dinamizarea misiunii pastorale prin înfiinţarea de noi eparhii atât în ţară, cât şi în străinătate, de asemenea, o atenţie sporită acordată comunităţilor româneşti din străinătate. Se ştie bine că dincolo de înfiinţarea de eparhii în străinătate e vorba deja de achiziţionarea unor sedii pentru episcopiile noastre de acolo, de susţinerea unei legi care deja este adoptată şi care prevede sprijin semnificativ pentru preoţii din străinătate.

Inclusiv în ţară, prin programe specifice ale misiunii Bisericii, se încearcă răspunderea la noile probleme cu care ne confruntăm; cele legate de migraţie, de copiii lăsaţi în ţară şi părinţii aflaţi în străinătate şi cu alte probleme noi, la care, iată, Biserica răspunde într-o manieră proprie.

Mircea Ciumara, director General al Institutului Naţional pentru Cercetări Economice:

Îl cunosc pe Preafericitul Părinte şi îl apreciez pentru competenţa şi calităţile sale deosebite. Sunt fericit că Biserica Ortodoxă română a încăput pe nişte mâini foarte bune şi eu zic că anul acesta a fost unul cu multe realizări. Sunt un telespectator al Televiziunii Trinitas; este o plăcere. Nu pot să-i doresc decât tot binele din lume şi sper la o colaborare cu Academia Română şi Institutul Naţional de Studii Economice, să stabilească relaţii mai strânse în domeniul problemelor economice şi ideologice.

Răzvan Theodorescu, profesor de Istoria Artei, membru titular al Academiei Române:

Acum un an, la un minut sau două după ce s-a anunţat alegerea Mitropolitului Moldovei ca Patriarh al României, am rostit, pe un post cunoscut de televiziune, o propoziţie: «A fost ales un manager al Bisericii». Unii s-au mirat de acest neologism pus în legătură cu Ortodoxia. Preafericitul Daniel a dovedit într-un an ceea ce dovedise într-un deceniu şi mai bine la Iaşi, şi anume faptul că este un adevărat manager modern şi acest lucru este extrem de necesar Ortodoxiei noastre. Părintele Patriarh Daniel este un european, un european tânăr care poate încă să facă mult bine Bisericii şi îi urez din suflet ca acest lucru să se întâmple.

Mariana Bucur, 43 de ani, profesor de limba română:

Îi urez Părintelui Patriarh multă sănătate şi răbdare în ocârmuirea Bisericii noastre, pentru că noi, credincioşii acestei ţări, ne punem nădejdea în înţelepciunea şi în harul dat lui de Dumnezeu pentru a ocroti credinţa ortodoxă românească de toate pericolele acestor vremuri şi pentru a ne îndruma pe calea mântuirii.

Mă bucur că în acest an de activitate Preafericitul Părinte a fost prezent la evenimentele importante bisericeşti, dar şi la evenimente sociale, ceea ce denotă implicarea acestuia în viaţa românilor. Cunosc şi activitatea centrului media, apărut datorită Preafericirii Sale, şi apreciez această idee. Sper ca şi pe mai departe să aibă putere de muncă pentru a duce la bun sfârşit ce a început.

Gheorghiţă Vancu, 38 de ani, tehnician dentar:

Nu am auzit nici un bilanţ, dar am curajul să cred că activitatea PF Părinte Daniel, noul nostru Patriarh, a fost una rodnică în acest prim an. Cred că ne-a dat Dumnezeu Patriarhul de care aveam nevoie, cum a fost totdeauna în istoria României.

Acum aveam nevoie de puţin dinamism în Biserica noastră, de intensificarea relaţiilor cu toată lumea mondială şi, de asemenea, aveam nevoie de nişte modalităţi noi de comunicare a mesajului pe care preoţii îl transmit în biserici. Mă bucur foarte mult că avem o televiziune, un radio şi un ziar, care ne ţin la curent cu ce se întâmplă în viaţa bisericească internă, dar şi din afara graniţelor.

Toţi credincioşii ne rugăm astăzi, la un an de activitate a Părintelui Patriarh, ca Bunul Dumnezeu să-l ţină tare, să-i dea lumină în minte şi în suflet şi să transmită împreună cu noi, credincioşii de la fiecare biserică din Bucureşti şi din ţară, mesajul mântuitor mulţi ani de acum înainte.

Angheluţă Andreea, 25 de ani, studentă:

Să-i dea Dumnezeu Preafericirii Sale viaţă lungă şi multe împliniri în activităţile coordonate. Dorim ca rugăciunile noastre, ale tuturor creştinilor din România şi din străinătate, să-i aducă bucurii, pace şi linişte sufletească. Cunosc activitatea filantropică desfăşurată în Moldova pe când era Mitropolit şi sper ca în scurt timp să demareze astfel de proiecte şi în Bucureşti, căci sunt mulţi oameni care au nevoie de ajutorul şi de sprijinul Bisericii.

Toader Ionescu, inginer, 54 de ani:

Doresc Preafericitului Patriarh viaţă lungă, sănătate, bucurii şi multe împliniri pentru sine şi pentru Biserica pe care o conduce. Atât timp cât o să avem un astfel de patriarh, dinamic, cu multe iniţiative bune, cred că Biserica noastră va avea de câştigat. Să-i inspire Dumnezeu căile cele mai bune de a pune în practică gândurile şi iniţiativele sale, căci astfel ne vom bucura cu toţii, copii, tineri sau bătrâni.

Mă bucur foarte mult că avem un patriarh care îmbină foarte bine slujbele cu activităţile sociale. Pentru noi, credincioşii din parohii, este foarte important să simţim sprijinul mai marilor noştri. Să-i aducă Dumnezeu har mult în fiecare faptă şi cuvânt al său. Să ne trăiţi Părinte Patriarh!

Mihaela Mihai, 56 de ani, administrator:

Să-i dea Dumnezeu Patriarhului nostru multă sănătate şi putere de muncă, căci este foarte destoinic. Datorită acestui patriarh avem acum un ziar creştin care apare zilnic, avem radio şi televiziune la care ascultăm sau vedem frumoasele slujbe de la Patriarhie, atunci când nu putem merge.

Cunosc foarte multe credincioase în vârstă, pentru care toate acestea sunt o mare binecuvântare şi o mângâiere sufletească. Să dea Bunul Dumnezeu ca toate aceste activităţi să dureze cât mai mult, căci aşa nu mai suntem obligaţi să privim doar la emisiuni din care lipseşte Dumnezeu şi cele sfinte. Îi doresc multă sănătate şi îl port în rugăciune pentru ca Dumnezeu să-i dea ce e mai bun.

Anghel Lazăr, 67 de ani, pensionar:

Am observat că de un an, de la instalarea PF Patriarh Daniel, viaţa bisericească este mult mai vie, preoţii se implică mai mult în viaţa credincioşilor. Chiar la biserica la care merg eu, părintele desfăşoară activităţi de ajutor social pentru bătrâni. Este lucru mare. Până acum nu era aşa interes.

Cred că PF Daniel a schimbat mult în bine bisericile din România. Îi doresc, cu această ocazie, multă sănătate şi putere de muncă, şi să reuşească să vadă înălţată şi Catedrala Mântuirii Neamului, pe care cred că toţi românii o aşteaptă. Să fie blând şi bun cu toată lumea şi să fie un exemplu pentru credincioşi.

Cf. sursa.

Pr. Dorin

Laudaţio la un an de patriarhat al PFP Daniel al României

Împliniri şi perspective ale Patriarhiei Române
la un an de arhipăstorire a Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL

Preafericite Părinte Patriarh,
Înaltpreasfinţiile şi Preasfinţiile Voastre,
Distinşi şi Onoraţi participanţi,
Preacucernici şi Preacuvioşi Părinţi Consilieri Patriarhali şi Arhiepiscopali,

Astăzi se împlineşte un an de când, prin voia lui Dumnezeu şi alegerea care s-a făcut în ziua de 12 septembrie 2007 de către organismele bisericeşti statutare, în ziua de Duminică, 30 septembrie 2007, Preafericitul Părinte DANIEL a fost întronizat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi cel de al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Ne sunt proaspete în memorie gândurile şi cuvintele Preafericirii Voastre rostite în primele clipe ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române când, în duhul tradiţiei sfinte, în spiritul continuităţii ziditoare şi sub semnul înnoirii binefăcătoare aţi adus la cunoştinţa Bisericii şi a poporului drept credincios semnele renaşterii Bisericii noastre la începutul acestui al treilea mileniu creştin.

Caracteristica dominantă a activităţii desfăşurate în acest an de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel stă sub semnul împlinirilor, a activităţilor în derulare, precum şi a iniţierii unor proiecte de viitor axate pe câteva direcţii majore de activitate ale instituţiilor centrale bisericeşti de la Patriarhia Română: legislativ şi juridic bisericesc, pastoral-liturgic, cultural-misionar, social-filantropic, economic-financiar şi patrimonial-imobiliar, fiecare din aceste preocupări având propriile dimensiuni şi specificităţi în dezvoltarea şi transpunerea în realitate.

Dintru început, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a avut la inimă finalizarea demersului Sfântului Sinod al Bisericii noastre iniţiat în timpul fericitului întru adormire Patriarhul Teoctist, de a oferi Bisericii noastre un nou cod de legiuiri proprii, izvorât din tradiţia canonică a Bisericii Ortodoxe Ecumenice, care să răspundă cerinţelor vieţii bisericeşti şi religioase a clerului, monahilor şi credincioşilor ortodocşi români, oriunde ar vieţui.

Astfel, sub purtarea de grijă a Părintelui Patriarh DANIEL a fost definitivat şi aprobat noul Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa Sfântului Sinod din 28 noiembrie 2008, care a intrat în vigoare odată cu recunoaşterea sa prin hotărârea Guvernului României din 16 ianuarie 2008, adoptată în temeiul Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Prin strădania Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, Statutul a fost tipărit la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi difuzat tuturor unităţilor bisericeşti, mânăstireşti şi de învăţământ teologic din Patriarhia Română, având şi o cuprinzătoare prefaţă întocmită de Preafericirea Sa.

Ca proiect în curs de desfăşurare în domeniul legislaţiei bisericeşti se află, din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod, amendarea principalelor regulamente de aplicare a Statutului şi anume: Regulamentul organismelor centrale din Patriarhia Română, Regulamentul organismelor deliberative, Regulamentul pentru numirea şi transferarea clerului, precum şi Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Profund cunoscător al realităţilor şi cerinţelor misionar-pastorale şi administrativ-bisericeşti din ţară şi din afara graniţelor României, în primul an de păstorire a Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, Sfântul Sinod a aprobat noi structuri canonice şi organizatorice bisericeşti prin înfiinţarea a 4 (patru) noi eparhii, dintre care una în ţară – Episcopia Sălajului şi trei în afara graniţelor ţării – Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei; Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande, înscrierea acestora în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, aprobarea statutelor de organizare şi funcţionare ale acestora, dar şi înfiinţarea a două noi Parohii Ortodoxe Române în Japonia (Tokyo şi Osaka).

De asemenea, Sfântul Sinod a aprobat înscrierea în Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a celor patru eparhii reactivate de Mitropolia Basarabiei şi recunoscute juridic de autorităţile de stat din Republica Moldova: Arhiepiscopia Chişinăului; Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului); Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail); Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria). La acestea se adaugă înfiinţarea Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene (Bruxelles), precum şi înscrierea acesteia în Statut, împreună cu Reprezentanţa de la Locurile Sfinte (Aşezămintele Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon) şi Reprezentanţa de la Sofia (Parohia Ortodoxă Română).

Un lucru cu totul inedit dar relevant pentru păstrarea legăturilor spirituale şi culturale cu Patriarhia Română, a constituit-o grija Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru înscrierea în Statut a Aşezămintelor Româneşti din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu etc.), iar în perspectiva amendării Statutului, a Comunităţii Ortodoxe Române din Turcia, cât şi a altor comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor României.

În mod firesc şi potrivit prevederilor Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a vegheat la alegerea de ierarhi pentru ocuparea scaunelor chiriarhale vacante (4) sau nou înfiinţate din ţară şi din afara graniţelor României (5), precum şi la alegerea de episcopi-vicari la eparhii (1) astfel că, în primul an de Patriarhat, au fost aleşi, hirotoniţi, unde a fost cazul, şi întronizaţi următorii 10 (zece) ierarhi: IPS Teofan ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi Arhiepiscop al Iaşilor; IPS Irineu ca Mitropolit al Olteniei şi Arhiepiscop al Craiovei; PS Visarion ca Episcop al Tulcii; PS Petroniu ca Episcop al Sălajului; PS Sebastian ca Episcop al Slatinei; PS Siluan ca Episcop ortodox Român al Italiei; PS Timotei ca Episcop ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie ca Episcop ortodox Român al Europei de Nord; PS Mihail ca Episcop ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande; PS Andrei Făgărăşanul ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

În îndeplinirea atribuţiilor statutare ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Preafericirii Sale, Sfântul Sinod a aprobat conferirea rangului cu titlu personal de mitropolit onorific IPS Nifon Arhiepiscopul Târgoviştei precum încredinţarea statutului de Exarh Patriarhal de către Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, pentru a reprezenta pe Preafericirea Sa şi Biserica Ortodoxă Română în dialogul cu instituţiile creştine internaţionale, cu instituţiile europene, cu parlamentarii şi delegaţii români din aceste foruri, precum şi cu ierarhii români din Europa şi din alte părţi ale lumii, în scopul slujirii intereselor Bisericii Ortodoxe Române.

Continuând lucrarea sfântă de canonizare şi cinstire a sfinţilor români, începută de Patriarhul Justinian în anii 1950-1955 şi reluată de Patriarhul Teoctist începând cu anul 1992, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a iniţiat personal sau a sprijinit solicitările eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor noi sfinţi români, astfel că în numai un an de patriarhat, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 noi Sfinţi Români şi proclamarea solemnă a următorilor sfinţi: Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (12 noiembrie); 9 sfinţi cuvioşi români, trăitori în aşezămintele monahale nemţene: Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie); Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie); Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie); Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia (21 iulie); Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu (30 august), urmând ca în perioada următoarea să aibă loc proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti (28 octombrie), Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (1 septembrie) şi a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie). Strâns legat de cinstirea sfinţilor şi reflectarea acesteia în Calendarul bisericesc stă şi aprobarea Sfântului Sinod privind stabilirea datei de pomenire a Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian al Cartaginei la 13 septembrie şi comunicarea acestei hotărâri tuturor Bisericilor Ortodoxe surori; demersurile iniţiate de Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL în legătură cu aprobarea prin lege a sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României – 30 noiembrie şi a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului-15 august, ca sărbători legale nelucrătoare, precum şi pentru adoptarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a unei hotărârii pentru restabilirea hramului Catedralei Patriarhale – pomenirea Sfântului Cuvios Dimitrie la 27 octombrie – ca hram şi ocrotitor spiritual al Municipiului Bucureşti şi, în consecinţă, înscrierea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pe stema Municipiului Bucureşti.

Este cunoscut că la nivelul Patriarhiei Române, în afara distincţiei „Crucea Patriarhală”, nu mai exista o altă distincţie, ordin sau diplomă care să poată fi acordată de către Patriarhul României, aşa cum se întâmplă în alte Biserici Ortodoxe, pentru a recompensa moral unele personalităţi, clerici şi mireni, din ţară şi de peste hotare strădaniile pentru rezultatele activităţii în diferite domenii ale vieţii bisericeşti sau civile în sprijinul Bisericii.

De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, la iniţiativa şi propunerea Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, instituirea sistemului de diplome, ordine şi distincţii ale Patriarhiei Române pe care să le poată conferi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde: Diploma de onoare „Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României” (pentru clerici şi mireni), Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” (pentru mireni), Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (pentru mireni), Ordinul „Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României” (pentru mari personalităţi bisericeşti şi civile, clerici şi mireni), Distincţia patriarhală onorifică „Crucea Patriarhală” pentru clerici şi mireni), cu gramată.

În domeniul construcţiilor bisericeşti, întâiul an de arhipăstorire a Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL a debutat sub auspiciile relansării viguroase a demersurilor pentru aducerea la viaţă a proiectului noii Catedrale Patriarhale – Catedrala Mântuirii, iniţiat după mai bine de 75 de ani de fericitul întru adormite Patriarhul Teoctist.

După ce la 29 noiembrie 2007, împreună cu membrii Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a sfinţit amplasamentul noii Catedrale Patriarhale situat între Calea 13 Septembrie, Str. Izvor şi Bulevardul Naţiunilor Unite, aprobat prin Legea 261/2005, cu o suprafaţă de 110.000 mp, în anul care a urmat au fost întocmite sau sunt în curs de execuţie lucrări preliminare specifice pentru demararea construcţiei constând în: obţinerea Certificatului de Urbanism, efectuarea lucrărilor de defrişare a terenului, ridicarea topografica a terenului, bornarea suprafeţei de 11 ha, întocmirea planului cadastral, elaborarea studiului geoelectric de mică adâncime, demararea licitaţiei pentru studiul geotehnic, întocmirea studiului şi proiectului reţelelor subterane şi de asigurare a resurselor de utilităţi (apa, electricitate, etc).

De asemenea, subliniem că având la suflet demararea grabnică a lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh are pe masa de lucru studiul privind fundamentarea teologică şi simbolistică a noii Catedrale Patriarhale pe baza căreia se va trece în etapa imediat următoare la întocmirea proiectului arhitectural al acesteia.

Tot în domeniul construcţiilor bisericeşti, amintim că Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a iniţiat numeroase lucrări de reparaţii şi restaurare, care sunt în curs de finalizare, la Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, precum şi lucrări de consolidare, reparaţii şi reamenajări de la Reşedinţa Patriarhală, inclusiv edificarea unui nou Paraclis, cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, care a fost sfinţit astăzi. Pentru perioada care urmează, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel are în vedere consolidarea terenului şi a unor părţi ale Reşedinţei Patriarhale.

Tot pe această linie, subliniem şi achiziţionarea şi dotarea a două hale industriale la Popeşti Leordeni, pentru a fi instalată Rotativa MAN CROMOSET destinată tipăririi Ziarului Lumina, dar şi începerea, în scurtă vreme, a lucrărilor de reamenajare a Centrului Social-Cultural „Sfântul Andrei”, situat în Bd. Regina Maria din Bucureşti.

În ceea ce priveşte asigurarea cadrului legislativ de desfăşurare a activităţii cultelor religioase, dar şi a cadrului juridic şi legal al desfăşurării activităţii bisericeşti în toate domeniile sale a căpătat noi dimensiuni. Astfel, din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL şi cu sprijinul autorităţilor de stat abilitate, au fost adoptate următoarele acte normative în favoarea unei mai bune salarizări şi a clerului din ţară şi străinătate, precum şi acordarea de sprijin financiar pentru cnstruirea şi restaurarea de biserici ş.a.

La finalizarea acestor demersuri, o contribuţie majoră şi-a adus-o Comisia Mixtă Guvern-Patriarhie, care îşi desfăşoară activitatea, începând cu 8 ianuarie 2008, pe baza noului cadru asigurat de Legea nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care Statul recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil şi de parteneri sociali, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale. Pe lângă realizările amintite, precizăm că pe agenda acestei Comisii Mixte, al cărei co-preşedinte din partea Bisericii noastre este Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, se mai află în diferite stadii de dezbatere sau de iniţiativă legislativă 9 (nouă) proiecte privind bunurile bisericeşti şi sprijin pentru activitatea Bisericii.

Referitor la patrimoniul imobiliar care a aparţinut Patriarhiei Române şi altor instituţii centrale bisericeşti, amintim că în primul an de patriarhat al Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL au fost redobândite mai multe terenuri şi clădiri bisericeşti. De asemenea, trebuie subliniat că pentru a valoriza la maximum capacităţile imobiliare existente la Patriarhia Română, din iniţiativa sau cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Palatul Patriarhiei din Bucureşti a găzduit în ultimul an 32 de acţiuni oficiale (conferinţe, simpozioane, întruniri, expoziţii etc.), urmând ca până la sfârşitul anului să se deruleze alte 14 acţiuni similare, reamintind că multe dintre capacităţile existente nu au putut fi utilizate din cauza lucrărilor de consolidare, reparaţii şi restaurări la Aula Magna Teoctist Patriarhul, în prezent în curs de finalizare.

Grija pentru patrimoniul cultural bisericesc a Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL s-a concretizat prin consolidarea şi dezvoltarea activităţilor principale ale Centrului de Pregătire pentru Patrimoniu din cadrul Sectorului Patrimoniu Cultural al Administraţiei Patriarhale, care s-a autofinanţat, şi care a avut 120 de cursanţi în 3 programe de pregătire cu câte 3 convocări, dintre care 60 de cursanţi au susţinut, până în prezent, examenele de atestare ca muzeografi sau gestionari custozi, iar în desfăşurare se află pregătirea împreună cu Biblioteca Sfântului Sinod, a expoziţiei intitulată „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în viaţa poporului român”, care va fi vernisată cu prilejul aniversării a 350 de ani de la sfinţirea Catedralei Mitropolitane şi Patriarhale din Bucureşti, în luna octombrie din acest an.

Pentru a asigura accesul prin mijloace moderne dar şi pentru a răspunde cerinţelor sporite de sprijinire a activităţilor pastoral-liturgice, misionar-culturale, social-filantropice şi educative care se desfăşoară în Biserica Ortodoxă Română, în scopul mântuirii credincioşilor în contextul vieţii sociale şi spirituale contemporane, încă din primele zile în slujirea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a vegheat personal la dotarea şi darea în funcţiune a studiourilor de emisie şi producţie Radio TRINITAS Bucureşti, inaugurat la 27 octombrie 2007, care, în anul 2008, a împlinit 10 ani de existenţi şi care, în prezent, are 34 frecvenţe audio-vizuale (32 terestre şi 2 via satelit) , dar şi a celorlalte structuri mass-media ale Patriarhiei Române: Postul de Televiziune TRINITAS TV; Cotidianul „Ziarul Lumina”, săptămânalul „Lumina de Duminică” şi revista lunară „Vestitorul Ortodoxiei”; Agenţia de ştiri „Basilica” şi Biroul de Presă, grupate în Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, lucrare de pionierat şi instituţie unicat în întreaga Ortodoxie. Amintim aici şi inaugurarea noului Studio al Radio TRINITAS din Iaşi care a fost binecuvântată personal de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în ziua de 7 iunie 2008.

În primul an de păstorire a Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, dintre cele mai importante realizări în plan social-filantropic amintim că Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL şi Primul Ministru al României, Domnul Călin Popescu Tăriceanu au semnat PROTOCOLUL DE COOPERARE ÎN DOMENIUL INCLUZIUNII SOCIALE încheiat între Patriarhia Română şi Guvernul României (2 octombrie 2007, la Palatul Victoria). Protocolul are ca în scop reglementarea şi coordonarea acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL şi Dl. Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii Publice au semnat PROTOCOLUL DE COOPERARE PRIVIND PARTENERIATUL ASISTENŢĂ MEDICALĂ ŞI SPIRITUALĂ încheiat între Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii Publice (Joi, 24 iulie 2008, la Reşedinţa Patriarhală), prin care s-a stabilit cadrul general de reglementare a acţiunilor de cooperare între cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi spirituale.

Amintim şi înfiinţarea FEDERAŢIEI FILANTROPIA care are ca scop dezvoltarea cooperării cu celelalte organizaţii nonguvernamentale care funcţionează cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu sectoarele social-filantropice ale eparhiilor, precum şi susţinerea acestora în relaţia cu autorităţile statului şi cu instituţii publice sau private, în vederea realizării unei strategii şi viziuni unitare de lucru în conformitate cu Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu hotărârile Sfântului Sinod.

În derulare se află Parteneriatul cu Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin care au fost organizate sesiuni multiple de pregătire a preoţilor în domeniul fondurilor structurale, precum şi cursuri de specializare a asistenţilor sociali din structurile Bisericii Ortodoxe Române.

Din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, ca proiecte imediate în domeniul social-filantropic, se are în vedere: crearea şi organizarea Centrului Social-Filantropic SFÂNTA TREIME al Patriarhiei Române, care va reuni structurile social-filantropice de la nivelul Administraţiei Patriarhale, Arhiepiscopiei Bucureştilor, Federaţia Filantropia, Asociaţia Diaconia, precum şi viitorul centru de formare continuă, în vederea consolidării misiunii sociale şi a implicării în activitatea social-filantropică, pe baza unei strategii şi viziuni unitare de lucru; depunerea de către Patriarhia Română, în cooperare cu Federaţia Filantropia şi IOCC România, a primelor proiecte pentru finanţare din fondurile structurale.

Preocupându-se constant de a veni în sprijinul preoteselor şi preoţilor vârstnici, văduvi şi bolnavi, dar şi pentru a oferi un cadru de odihnă şi refacere slujitorilor bisericeşti şi familiilor acestora, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL a aprobat înfiinţarea a cinci centre social-pastorale, culturale sau medicale, cu statute proprii: Centrul Social-Cultural „Sfântul Andrei” din Bucureşti; Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” de la Techirghiol, Centrul de Social-Pastoral „Sfântul Ilie” de la Călimăneşti; Centrul Social-Medical „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” de la Olăneşti; Centrul Social-Cultural „Miron Patriarhul” de la Dragoslavele, toate acestea funcţionând în cadrul Sectorului stavropighii şi centre sociale din cadrul Administraţiei Patriarhale.

În primul an de patriarhat, Preafericitul Părinte DANIEL a inaugurat şi în Bucureşti tradiţia pelerinajului cu scop misionar, educativ, dar mai ales duhovnicesc prin aprofundarea şi promovarea valorilor spiritual-religioase ortodoxe autohtone şi universale ale Ortodoxiei în rândul poporului drept credincios, organizând primul pelerinaj al clerului şi credincioşilor din Duminica Floriilor.

În acelaşi scop, prin Biroul de pelerinaje al Patriarhiei Române şi Agenţia de Turism Pelerinul au fost organizate un număr de 65 pelerinaje interne şi 41 pelerinaje externe (Israel, Egipt, Iordania, Grecia, Italia, Bulgaria), care au însumat circa 4.000 de pelerini. Sub semnul continuităţi cu tradiţia inaugurată în vremea păstoririi la Iaşi, subliniem că prin străduinţele Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, Bucureştiul va primi pentru câteva zile moaştele Sfântului Apostol Pavel care vor fi aduse de la Veria (Grecia), la hramului din acest an al Catedralei Patriarhale şi al Capitalei – Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prilej cu care se va continua pelerinajul şi închinarea credincioşilor din Bucureşti şi din ţară.

Tot ca expresie a preocupării pentru maxima valorificare a patrimoniului spiritual, liturgic, teologic şi cultural al Ortodoxiei, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod a aprobat ca anul 2008 să se desfăşoare sub semnul Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii în cadrul programului naţional bisericesc intitulat Anul 2008 – Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii, prin manifestări şi acţiuni adecvate la nivel central şi local (media, publicistice şi editorialistice, conferinţe, întruniri şi simpozioane pastorale şi teologice, expoziţii etc.), cu adresabilitate directă către tineri. Manifestările vor culmina printr-o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod în luna octombrie, precum şi prin programe conexe care se vor desfăşura la Patriarhia Română.

Având o consacrată vocaţie şi o îndelungată activitate academică, cu alese realizări în domeniul cercetării ştiinţifice şi teologice, Preafericitul Părinte Daniel care, aproape 20 de ani a prezidat Comisia Teologică, Liturgică şi didactică a Sfântului Sinod, a continuat, şi în calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, să dezvolte intensiv câteva proiecte referitoare la educaţia religioasă a copiilor şi tineretului, la asigurarea continuării pregătirii şi perfecţionării clerului după absolvirea unei şcoli teologice, precum şi la adoptarea de măsuri privind activitatea instituţiilor de învăţământ teologic, între care enumerăm: 1. Campania Nu vrem liceu fără Dumnezeu!, pentru păstrarea orei de religie în planurile cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun (140.000 de adeziuni); 2. Revizuirea programelor şcolare pentru clasele I-XII, la disciplina religie; 3. Proiectul privind transformarea seminariilor teologice liceale ortodoxe, la cerere, în licee teologice ortodoxe, cu dreptul de a şcolariza elevi şi în cadrul celorlalte cicluri şi specializări ale învăţământului preuniversitar; 4. Prelungirea cu încă două semestre a perioadei de şcolarizare la specializarea Teologie Pastorală şi pentru studenţii înscrişi în anii universitari 2005-2006 şi 2006-2007; 5. Cooperarea dintre Sectorul teologic-educaţional, Sectorul social-filantropic şi Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă” – Iaşi, în vederea dezvoltării unui program educaţional naţional anti-drog; 6. Revizuirea Metodologiei pentru obţinerea gradelor profesionale de către personalul clerical; 7. Înfiinţarea Biroului pentru cateheza parohială, în cadrul Sectorului teologic -educaţional al Patriarhiei Române, precum şi extinderea acestui proiect în cadrul eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Române; proiectul Centrul parohial pentru copii şi tineri. De asemenea, se află în curs de desfăşurare câteva proiecte iniţiate de Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, între care: 1. Proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”; 2. Proiectul „Nu abandona şcoala!”; 3. Înfiinţarea Fundaţiei „Şcoala Ortodoxă Românească”, în vederea construirii şi acreditării unor şcoli confesionale ortodoxe; 4. Armonizarea programelor analitice specifice, la specializarea Teologie Pastorală, astfel încât 80% din conţinuturile acestora să fie comune tuturor facultăţilor de teologie ortodoxă din ţară; 5. Concursul naţional de creaţie literară „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii”; 6. Concursul coral „Tineri, lăudaţi pe Domnul!”, ultimele două urmând a se desfăşura în toamna acestui an.

În privinţa relaţiilor bisericeşti şi interreligioase remarcăm că din primul an de patriarhat al Preafericitului Părinte DANIEL, activităţile în acest domeniu au o profundă orientare teologică, eclesiologică şi canonică, rod şi sinteză a bogatei experienţe acumulată de Preafericirea Sa în ultimii 20 de ani în responsabilităţile avute atât în cadrul organismelor ecumenice europene şi internaţionale, în dialogurile teologice, cât şi în relaţiile interortodoxe, intercreştine şi interreligioase.

Pentru consolidarea legăturii clerului şi credincioşilor ortodocşi români care slujesc în afara graniţelor României cu Biserica Mamă, amintim că pe lângă înfiinţarea de noi eparhii în afara graniţelor ţării, constituirea organismelor eparhiale, aprobarea de către Sfântul Sinod a statutelor acestora, precum şi alegerea şi întronizarea chiriarhilor lor, prin stăruinţele şi demersurile susţinute ale Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, Guvernul României a alocat sprijin financiar pentru achiziţionarea de către Patriarhia Română, în Roma, a unei clădiri cu terenul aferent, destinate sediului Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în curs fiind studierea modalităţilor prin care, în anul următor, şi alte noi eparhii ortodoxe române din afara graniţelor ţării care nu au sedii proprii să poată fi sprijinite de aceeaşi manieră.

Mai menţionăm, tot în legătură cu situaţia românilor ortodocşi de peste hotare, pasul însemnat făcut în vara acestui an în relaţiile dintre cele două eparhii ortodoxe române din America pe calea unificării lor, precum şi iniţiativa şi contribuţia Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL la înfiinţarea primelor parohii ortodoxe române în Japonia.

De asemenea subliniem că, prin sprijinul şi îndrumările Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, în cadrul unor eparhii ortodoxe române au fost înfiinţate sau sunt în curs de organizare Centre de studii şi pelerinaje, cum ar fi: Centrul de studii biblice şi pelerinaje „Sfântul Ioan Iacob”, în cadrul Aşezământului Românesc de la Ierihon; Centrul „Sfântul Dionisie Exiguul”, în Calabria, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei şi Centrul de Studii Ortodoxe „Dumitru Stăniloae” (Teologie, Spiritualitate, Cultură), la Paris, în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de la Paris, Centrul pastoral-misionar şi de asistenţă socială, la Gyula, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Pentru sporirea rolului Editurii şi Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă în promovarea Sfintei Scripturi, a cărţii liturgice şi de cult, a cărţii teologice, precum şi a altor apariţii editoriale în diferite domenii ale vieţii bisericeşti, în slujba învăţământului teologic, a activităţii misionar-pastorale a clerului.

Pentru educarea creştină şi zidirea duhovnicească a poporului drept credincios, în anul care s-a scurs de la întronizarea sa ca Patriarh, Preafericitul Părinte DANIEL a iniţiat câteva proiecte editoriale, între care amintim: Publicarea unei noi ediţii sinodale a Sfintei Scripturi – în curs de apariţie şi publicarea ediţiei jubiliare a Liturghierului – în curs de apariţie, care vor fi lansate în toamna acestui an; iniţierea unei noi ediţii a Filocaliei române (vol. 1-12), din care primele două volume au şi apărut; iniţierea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a noii serii a colecţiei Părinţi şi scriitori bisericeşti, în care scop a şi fost constituit colectivul editorial, având ca prioritate publicarea integralei operei Sfântului Vasile cel Mare şi a operei Sfântului Grigorie de Nazianz; înfiinţarea, în cadrul Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, a Departamentului pentru cartea de cult, care va începe lucrarea de diortosire, prin confruntarea cu originalele, a tuturor cărţilor liturgice aflate în uz; iniţierea antologiei patristice tematice Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri (7 volume) – în derulare; iniţierea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a publicării Enciclopediei Ortodoxiei Româneşti – în pregătire.

Dar activitatea editorială nu a rămas numai la stadiul de proiect, ci există şi realizări importante, între care amintim, în primul rând, înfiinţarea Editurii Basilica, care deja a publicat trei dintre lucrările Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, şi anume: Foame şi sete după Dumnezeu, Făclii de înviere şi Călătorind cu Dumnezeu, având în curs de publicare alte două lucrări ale Preafericirii Sale: Dăruire şi Dăinuire, precum şi Confessing the Truth în Love, precum şi publicarea deja a albumului Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh. De asemenea, la Editura şi Tipografia Institutului Biblic, pe lângă revistele şi publicaţiile centrale bisericeşti, au fost publicate următoarele lucrări cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: Despre desfătarea celor viitoare… (Sf. Ioan Gură de Aur); Filocalia, vol. I şi II (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae), Istoria Creştină Generală, vol. I şi II (Pr. prof. dr. Vasile Muntean); Învăţătură de credinţă creştin ortodoxă, Carte de rugăciune, Slujba, Acatistul şi viaţa Sf. Antim Ivireanul. În legătură cu activitatea Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, menţionăm că prin străduinţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost primită ca donaţie o Rotativă MAN CROMOSET pentru tipărirea Ziarului Lumina, care este în curs de instalare în hala de la Popeşti Leordeni, urmând a se achiziţiona, tehnologie nouă pentru tipografia Patriarhiei.

Strâns legat de activitatea didactică, editorială şi publicistică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, stă grijă permanentă pentru Biblioteca Sfântului Sinod, pe care a înzestrat-o cu lucrări valoroase de actualitate (colecţii, dicţionare, enciclopedii), într-un proces de continuă îmbogăţire a patrimoniului acesteia. De asemenea, a susţinut procesul de modernizare a Bibliotecii, începând cu Palatul Sinodal de la Mânăstirea Antim, care adăposteşte Biblioteca, la care vor începe în curând ample lucrări de consolidare şi restaurare, şi încheind cu sprijinul proiectului pentru catalogarea electronică a documentelor precum şi punerea în lumină a multor manuscrise şi lucrări uitate, care au început a fi cercetate şi publicate în volume de artă.

În ce priveşte activitatea Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, precizăm câteva din activităţile curente, cum ar fi: continuarea procesului de confecţionare în serie a obiectelor şi veşmintelor destinate cultului, executarea artistică a coperţilor pentru Evanghelie, a seturilor de Sfinte Vase, precum şi a seturilor de cruci şi engolpioane arhiereşti, sculptarea şi montarea strănilor şi a catapetesmei Parohiei Ortodoxe Române din Padova (Italia), precum şi a bisericii din comuna Chiajna (Jud. Ilfov) Ca proiecte de viitor amintim, hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc adoptate din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în legătură cu urgentarea procesului de retehnologizare cu mijloace moderne pentru îmbunătăţirea activităţii şi a creşterii productivităţii atelierului de tâmplărie şi sculptură, precum şi a atelierului de broderie de la Mânăstirea Ţigăneşti.

Un rol important în asigurarea activităţilor instituţiilor centrale bisericeşti de la Patriarhia Română îl are Sectorul economic-financiar al Administraţiei Patriarhale care, la un an de patriarhat al Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, prezintă câteva dintre importantele activităţi şi realizări, în domenii precum: 1. Coordonarea lucrărilor de amenajare a Studiourilor Radio TRINITAS şi Televiziunii TRINITAS TV, a spaţiilor din Reşedinţa Patriarhală, a întocmirii documentaţiilor tehnice şi supravegherea lucrărilor la Clopotniţa Mânăstirii Antim; 2. Activitatea financiar-contabilă în folosul instituţiilor centrale bisericeşti, cu prezentarea unora dintre realizările importante: întocmirea de intervenţii şi adoptarea de măsuri pentru administrarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate sprijinirii unor unităţi ortodoxe române din afara graniţelor ţării.

De asemenea, întocmirea de intervenţii şi administrarea subvenţiilor de la bugetul de stat destinate unor lucrări de la Patriarhia Română, cum ar fi: amenajarea intrării principale de la Reşedinţa Patriarhală, restaurarea cupolei şi Aulei Magna „Teoctist Partriarhul” din Palatul Patriarhiei, restaurarea vechii Catedrale Patriarhale din Bucureşti, pentru acoperirea unor cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a Admnistraţiei Patriarhale, subvenţionarea de la bugetul de stat a lucrărilor de restaurare a Clopotniţei de la Mânăstirea Antim (Bucureşti); Administrarea subvenţiilor financiare majorate în acest an, de la bugetul de stat, destinate prin Legea nr.132/2008, sprijinirii personalului clerical din ţară şi străinătate; Administrarea în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod, a bugetului Fondului Central Misionar care, în anul 2008, a avut o depăşire de 30%, faţă de anul precedent; Colectarea sumelor şi administrarea Fondului Filantropia al Patriarhiei Române şi Fondului de ajutorare a victimelor inundaţiilor, asigurând acordarea de subvenţii unităţilor solicitante pe baza aprobărilor; Colectarea şi administrarea conturilor Patriarhiei Române pentru activităţi structurilor din cadrul Centrului de Presă BASILICA, a celor destinate activităţilor misionare şi social-culturale, precum şi preluarea gestiunilor noilor Centrelor Sociale care funcţionează în cadrul Patriarhiei Române; 3. Activitatea Comisiei de Pictură Bisericească: analizarea a 60 de proiecte-deviz pe şedinţă, adjudecarea a 40 de lucrări de pictură, creşterea numărului celor înscrişi pe şantierele de pictură, în special a tinerilor absolvenţi ai Facultăţilor de Teologie-secţia Artă Sacră, pentru formarea lor ca pictori bisericeşti sau restauratori de pictură la biserici monumente de epocă, organizarea a două categorii de examene (de trecere de la perioada de ucenicie la cea de stagiatură, sau de atestare), care a dus la majorarea numărul de pictori bisericeşti cu specialişti bine formaţi şi buni executanţi ai picturii bisericeşti;

Preafericirea Voastră,

Întreaga activitate redată în această succintă expunere, cu prilejul împlinirii unui an de slujire patriarhală, este marcată de impresionanta personalitate a Preafericirii Voastre, rostuit ca urmaş al predecesorilor patriarhi care au condus Biserica Ortodoxă Română, demnitate de Părinte şi Patriarh pe care V-aţi asumat-o cu deplină responsabilitate şi dăruire pilduitoare în folosul Bisericii şi neamului nostru, dar şi în promovarea dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu marea familie ortodoxă, cu lumea creştină şi cu societatea contemporană.

Pentru toate acestea, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, prin vocea noastră smerită, se roagă Domnului Iisus Hristos, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi tuturor sfinţilor să Vă dăruiască, Preafericite Părinte Patriarh, îndelungată arhipăstorire, cu sănătate deplină şi sporite puteri pentru a oferi cu jertfelnicie Bisericii Ortodoxe Române, clerului şi credincioşilor ei din bogăţia de daruri cu care V-a înzestrat Preamilostivul şi Bunul Dumnezeu, în Treime lăudat.

Bucureşti, 30 septembrie 2008

În numele Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc,

† VINCENŢIU PLOIEŞTEANUL
Episcop-vicar patriarhal

Întocmit,

Pr. Augustin Rusu
Consilier patriarhal

Cf. sursa.

Pr. Dorin Picioruş.

Întunericul supraluminos e vederea strălucirii persoanei lui Hristos Dumnezeu

pr-staniloae-2.jpg

Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stăniloae

Teologia Dogmatică Ortodoxă,

vol.1, ed. a II-a, Bucureşti, Ed. IBMBOR, 1996.

I. Trei moduri ale cunoaşterii lui Dumnezeu şi atributele Lui

A. Cunoaşterea raţională şi cunoaşterea apofatică a lui Dumnezeu. Legătura dintre ele.

3. Dinamismul cunoaşterii lui Dumnezeu şi transparenţa oricărui concept despre Dumnezeu.

p. 94-96.

Live

Download this episode (51 min)

Pr. Dorin

1 2 3 39