În legătură cu articolele noastre exegetice vizând texte esenţiale ale literaturiii române, dorim să facem acum câteva precizări, care credem că sunt binevenite, pentru o percepţie corectă a străduinţelor noastre.

În primul rând, analizele noastre literare sunt – aşa după cum credem că este destul de evident – făcute direct pe text şi ne aparţin în întregime. Niciun rând nu a fost preluat din altă parte. Am purces la elaborarea acestor analize şi comentarii, întrucât avem convingerea fermă că – mereu şi mereu – trebuie să ne întoarcem la textul original, să-l recitim, să-l reanalizăm, să-l aprofundăm permanent, aşa cum aprofundăm viaţa.

Şi, în paralel, să recitim şi opiniile exprimate de critica literară, fără a rămâne însă ancoraţi în aceste puncte de vedere, dacă ele nu ni se mai par juste, fie datorită timpului istoric nefavorabil adevărului în care au fost rostite sau scrise, fie datorită subiectivităţii şi prejudecăţilor personale, mai mici sau mai mari, ale unui anumit exeget al literaturii noastre. Nu trebuie să mai trecem cu vederea faptul că şi criticii literaturii noastre au fost oameni şi au avut anumite convingeri personale de natură socială, politică sau religioasă sau că se poate să nu fi beneficiat de o informaţie completă sau corectă sau de o documentaţie completă în ce priveşte un scriitor sau o problematică anume.

De aceea noi încercăm să oferim cititorilor noştri întemeieri permanente pe text. Suntem foarte deschisă la dialog, pentru cei care ar dori să ne corecteze o anumită opinie, dacă îşi susţin propria viziune cu argumentări textuale şi pertinente, aşa cum am încercat noi să facem în aceste articole, care constituie o muncă absolut gratuită pentru publicul de pe net care nu caută numai distracţie şi relaxare – şi nădăjduim din toată inima ca acest public să se nuanţeze în anii care urmează.

Am renunţat aşadar să recurgem la un arsenal bibliografic masiv în aceste articole de blog, din dorinţa noastră de a oferi publicului cititor al zilelor noastre, adeseori grăbit şi nerăbdător, nu elaborări fastuoase ale cugetărilor noastre, ci nişte chei hermeneutice absolut necesare, nişte chei de lectură clare, precise, cu care să deschidă opera oricărui scriitor din literatura română, dintre cei asupra cărora ne-am aplecat.

Aceste chei hermeneutice sunt destinate să faciliteze cititorilor postmoderni lectura unor simboluri care aparţin unei mentalităţi culturale şi unei spiritualităţi ortodoxe şi creştine bimilenare, dar care nu mai sunt explicite pentru societatea românească de astăzi, aflată în continuă tranziţie spre o o formulă europeană şi mondialistă care se vrea nedefinită religios.

Precizările noastre în acest sens privesc textul, sunt bogat şi adânc documentate şi nu superficiale sau subiectiviste. Nu încercăm cu niciun chip să mistificăm lucrurile şi să facem să adere în mod forţat la spiritualitatea ortodoxă un scriitor care nu ni s-ar părea pătruns de Duhul Ortodoxiei. Cu totul dimpotrivă, vrem să scoatem la lumină în mod foarte clar care au fost, în opinia noastră, momentele istorice în care producţia literară a început să se despartă sau s-a despărţit de gândirea ortodoxă, specifică tradiţiei româneşti şi bizantine.

Nu spunem că vrem să ne dezicem de critica literară sau că dorim originalitatea cu orice preţ. Nu, nu este aceasta ceea ce urmărim. Ci ceea ce ne-am propus este să facem studii pe texte, o îndeletnicire care este eludată de mulţi în ziua de astăzi, în favoarea compilaţiilor din alte cărţi şi a consideraţiilor cu caracter general şi distant.

Dacă nici timpul, nici intenţia şi nici formula blogistică nu ne îngăduie să ne desfăşurăm mult prea mult într-un articol prin adăugarea din abundenţă a opiniilor exegetice, asta nu înseamnă că, în conceperea articolelor noastre, n-am avut în vedere şi cele ce s-au afirmat anterior de către crtica literară. E adevărat însă că e nevoie de un public avizat în domeniu, pentru a observa acest fapt. Însă analizele noastre sunt în aşa fel gândite, încât să se adreseze atât unui public conştient şi avizat în ce priveşte literatura şi critica scrisă în marginea ei, cât şi cititorilor care nu sunt implicaţi frecvent în studii filologice.

Pe de altă parte, credinţa noastră este că ancorarea exagerat de mult la ţărmuri exegetice sau vâslirea numai între ele este apanajul celor tineri, al elevilor şi al studenţilor care nu şi-au format încă o viziune proprie şi un limbaj de specialitate, dar nu şi al celor care au ceva important de comunicat în legătură cu înţelegerea corectă a culturii şi a literaturii române. Facem parte din grupul acelora care consideră că elucidările trebuie să vină cât mai repede cu putinţă, prin mijlocirea unor interpretări care să angajeze o cercetare amănunţită a textului şi să lase la o parte consideraţiile periferice şi compilatorii.

Am început categoria aceasta, Literatura română din perspectivă ortodoxă, mai întâi pe blogul-platformă Teologie pentru azi, motiv pentru care vă anunţăm că puteţi citi şi alte articole cu acest subiect şi aici.

Psa. Drd. Gianina Picioruş

Did you like this? Share it: