Motto: „Pe acest blog găsiţi numai porno şi scrierile unui homosexual onanist, ale unui lingău, care nici nu ştim dacă e preot…şi pe care mă-sa la născut din resturi de fetus. Cel care scrie aici e un tâmpit, un complexat că nu e băgat în seamă şi care va ajunge la casa de nebuni„.

[ A se reţine! Mottoul şi acest articol au fost formate din fragmente de comentarii înţelepte primite pe blog şi din aerul atmosferic, foarte poluat, care ne înconjoară. Aşa sunt comentatorii, aşa e atmosfera, la fel scriem şi noi!]

*

Pentru că e prea genial tipu’ aş fi vrut să nu vorbesc despre el. Pe mine mă complexează geniile şi în faţa lor devin neam prost. Uneori prefer să fiu canalie sau ornitorinc, numai să fiu ceva. Mă uit la genii prin coliris [ nu e o pasăre, ci un sistem de …vizionare care nu produce efecte secundare pe blogul lui Georgel !] şi, când văd ce scrie Georgel mă umplu de aminoacizi. De fapt, ce pot să sper de la mine, când sunt bun de împuşcat.

Un comentator cu fustă, mai ieri, mi-a spus să mă spânzur. Altul mi-a spus că sunt atât de prost şi de arogant încât împut pământul unde mă aflu. Executor, zisa anca_ciobanu24@yahoo.com | 79.114.213.110 m-a căpiat aseară cu spamurile ei, care nu se mai terminau chiar şi când au ajuns la 20. Nu vi le pot da pentru că sunt genitale şi trebuie să pun: Atenţie, nu se citesc decât după 18 ani!…

Da, lumea e complexă…Unii zic că lumea e o c****, dar e părerea lor. Cert e că Georgel e cel mai mare blogăr din toate timpurile, cel mai mare scriitor şi cel mai mare fotograf. De fapt e cel mai mare ca perfectul [ nu ca…prefectul!…] şi acum s-a apucat să facă şi recenzii la cărţi. Cică a citit 600 de pagini la o recenzie şi a scris despre ea… Când o fi citit, fratele meu, o carte de 600 de pagini, că io n-am citit nicio carte în viaţa mea! Pentru că am auzit io pe cineva care spunea, că dacă citeşti mult, mori de tânără.

Pentru că nu vreau să citesc, pentru că refuz să citesc…scriu numai banalităţi, aiurisme. Aşa a început şi Cărtărescu şi uite unde a ajuns! Mă mai strâmb şi eu, mai scriu un cuvânt, mai spun despre cum am văzut io odată nişte unii care să băteau pe stradă, pentru că unu, cică o iubea pe alta…şi a început scandal…şi s-au mardit între ei…a curs sânge…Pericol… Chiar i-a dat la ştiri.

Că coana Reta, vecina de la parter, zice că la televizor numai tâmpiţii să duc…ca să râdă lumea de ei. Însă coana Reta a zis cu gura ei…Că dacă venea la mine pe blog îi tăiam comentariul de nu se vedea. Ce, trebuie să zică toată lumea ce vrea? Că, iată!, unu’ dintre mulţi, vai şi amar, aşa şi aşa, pătratu, rotudu, gogu din Urlaţi au zis ce-au zis şi le-a oprit Dumnezeu gura. Că aşa zicea Simina – o fată, căreia unii îi zic că e para**tă – că o să vină şi ziua aia când io o să am bani şi voi veţi veni la mine să îmi cereţi!

Însă începusem treaba cu Georgel…Laconic spus, mă enervează rău. Chiar mă complexează. Cel mai mult mă complexează că el citeşte mult dar scrie puţin. Şi, când scrie – odată la o lună – pune poze, frate! Ce-o fi asta cu poze că nu o înţeleg! Şi le mai pune şi în engleză şi nu înţeleg nimic din ce parleşte ăia în engleză. Dar el se ţine de genial…şi în felul lui, chiar este.

E genial la îmbrobodit. I-a îmbrobodit pe nişte intelectuali, pe nişte editori de carte, că are cele mai tari cărţi. Şi-a adunat zaţurile dă pă ici, dă pă colo şi a făcut două cărţi…şi altele în lucru. Că acu, omu’ nu mai citeşte, nu mai e timp, viaţa se scurge…şi nu mai ai timp să fii Balzac. Balzac a fost unu’ săracu, a trăit chiar sărac şi veneau ăia la el să îi ia manuscrisele deja plătite iar el nu le terminase de frig ce era în casă. Asta e: unii au bani şi sunt stupizi, alţii sunt geniali stupizi şi au noroc de noroc!

Descrierea faptelor lui Georgel întrece închipuirea. Tocmai de aceea nu o fac…pentru că mă complexează. Şi io, man, stau să mă gândesc, de când complexul ăsta a devenit subiect de discuţie şi de ce eu scriu despre Georgel…când îl iubesc. Da, îl iubesc pe Georgel, chiar dacă îl detest! Şi el mă iubeşte, chiar dacă mă face bou! La urma urmei, bou, viţel, şalupă, nasture, contează că cineva te mai înjură, te mai strigă şi nu mori ca păstârnacul în ciorbă.

El zice mereu că se răcoreşte când mă detestă. Eu îl iubesc şi când mă enervează. Disputa noastră este disputant de acerbă. Florile înfloresc în glastră. Lorena o să citească astăzi poeziile nu ştiu cui şi îi urăm succes. Unu a mai trucat o poză, de data asta cu Elena Udrea. În Germania pictura modernă de tip Georgel exasperează prin demonismul ei. Unii aşteaptă pensia iar alţii salariul. Copiii merg cu ditamai ghiozdanele pe spinare, ca melcul cu casa lui, pe când alţii merg cu un caiet băgat la curea, pe dedesubt, ca să nu se vadă că sunt liceeni. [ Poţi să confunzi un liceean cu…un pensionar?!!!!]

Alţii se pregătesc pentru conferinţe cu tinerii, că tot îi învaţă pe tineri şi tinerii tot mai razna o iau. Alţii tac, tac nebuneşte de genial. Teologie scriu şi cei care nu ştiu să scrie prea bine în limba română. Cruceru mă iubeşte şi o să-mi dea un peşte. [ Nu am avut altă rimă, maestre!] Eu sunt prost. Unii s-au gândit dacă sunt sau nu sunt preot. Alţii mi-au spus că sunt dus cu pluta…dar eu stau la bloc. Eu am simţul umorului…iar mulţi sunt cagulişti cu mine: adică îţi dau cu bâta în cap pentru că nu ştiu să glumească!

Şi, în definitiv, viaţa e complexă…uneori terifiant de complexă…Se intră pe pile. Se intră pe pupări. Se intră pe bază de despuiere de caracter şi se iese pe uşa numită moarte: direct în iad. Exitul e defectuos la mulţi. Fiecare vrea să fie genial ca Georgel Blogăru…dar ca el nu mai e nimeni. Adevărurile mari se spun în fraze de care vrei tu şi unde vrei tu iar adevărurile mici sunt tipărite în carte de 50 de lei bucata. Eu sunt fraier. Unii au zis că sunt homosexual [ citat dintr-un cititor de-al nostru convins că m-a înţeles fără rest]. Un baptist mi-a spus că m-am născut din resturi de fetus…Interesantă imagine, interesant imaginar! Doamna Cesereanu dacă îl studiază pe ăsta la creier, o să găsească mulţi monştri. Se pare că generaţia de astăzi baptistă citeşte altfel de cărţi când sunt mici, decât mine odinioară.

Tot mai mulţi mă întreabă de ce le cenzurez comentariile, de ce nu dau toate zoaiele lor, toate drăcuiturile şi obscenităţile lor la mine pe blog, alături de munca de toate zilele, pentru că numai aşa arăt că sunt adeptul…liberei exprimări. De fapt le tai cu totul, da, le tai…şi nu le cenzurez! CNA-ul cenzurează, eu le şterg, pe unele fără să le mai citesc pentru că îi cunosc după faţă, după IP, după religie, după prostie, parcă aş jura că dacă m-aş întâlni cu ei şi nu mi-ar spune cine sunt şi îi ascult vreo 15 minute vorbind le intuiesc constructele gramaticale…

Vă daţi seama ce expert sunt în bădărănie, dacă numai pe blogul ăsta am tăiat peste 2000 de spamuri şi comentarii beton?!

O, da, la nivel online bădărani suntem cu totul/cu toţii făr-a prinde chiar de veste, fie că suntem ortodocşi, adventişti, mormoni sau baptişti şi am văzut-o din destul, pe fiecare zi!

Pentru că noi, românii, suntem la început cu netul, cu toată treaba asta şi dacă stăm acasă şi scriem tâmpenii la alţii pe blog, credem că nimeni nu ne vede, nimeni nu ne înţelege, nimeni nu ne cunoaşte, neînţelegând că aici e mai rău decât la securitate, pentru că aici totul e la…vedere.

Şi, pentru că suntem indecent de îngâmfaţi, pudici de curvari, megalomani de proşti…nu o spunem şi noi mai voalat, ci, dimpotrivă, o facem lată, da, o facem lată, ne dezvelim urâţenia în toată frumuseţea ei. Şi pe stradă, la Biserică, în conferinţe, pozăm în sfinţi, în geniali, în extraordinari, dar aici, în jungla online, devenim ce suntem noi, adică prost crescuţi, veleitari, fiinţe purtate numai de dorinţa de a se răzbuna, de a-ţi face felul, purtând tot felul de porecle care mai de care mai hidoase.

Şi, creştinismul nostru e doar de faţadă, Ortodoxia noastră e doar numele de ea, bunul simţ e o prostie şi cu toţii suntem…veseli, binedispuşi, şi credem că nimeni nu ne vede, nimeni nu ne află. Ba, da, te află…Şi Georgel a aflat că se află! De fapt îmi place să îi fac reclamă, pentru că se află! Totul se află, când te afli în treabă.

Am uitat însă să vă spun numărul de la pantofi al lui Georgel…dar cred că nu e chiar atât de important! Vă doresc…călătorie plăcută!

Semnează: un homosexual născut din resturi de fetus,

chiar dacă nici asta nu contează.

Did you like this? Share it: