Discurs în fata unei sali trei sferturi goale. Presedintele Traian Basescu a fost ignorat de majoritatea parlamentarilor, desi îsi anuntase înca de saptamâna trecuta venirea în Parlament, pentru a prezenta un raport asupra situatiei politice interne si externe, cu putin timp înainte de scrutinul din toamna. Nici unul dintre liderii partidelor parlamentare nu a asistat la discursul sefului statului.

Contrar asteptarilor, presedintele Basescu a fost punctual la întâlnirea cu parlamentarii si a sustinut un discurs de circa 50 de minute în care a vorbit, printre altele, despre coruptie, infrastructura, educatie, sanatate, lipsa unor programe pentru absorbtia fondurilor europene si, nu în ultimul rând, despre apropiata campanie electorala.

♦ Colaboreaza cu un guvern care nu este dependent de oligarhie

Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, în plenul Parlamentului, ca va conlucra cu orice guvern care raspunde provocarilor României de astazi si care nu raspunde intereselor oligarhiei, facând totodata apel la o campanie electorala bazata pe programe si politici.

Seful statului a spus ca se asteapta la o campanie electorala care sa fie ocazia confruntarii între programe si politici, bazata pe solutii realiste, si nu pe promisiuni demagogice. Totodata, el si-a exprimat speranta ca activitatea institutiilor statului nu va fi blocata în urmatoarele luni doar pentru ca la 30 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare.

♦ Partidele nu s-au tinut de cuvânt in privinta eliminarii monitorizarii Romaniei

Seful statului a sustinut ca angajamentul asumat de partide cu privire ridicarea monitorizarii României de catre Comisia Europeana în domeniul justitiei nu a fost demonstrat, ci chiar infirmat de actiunile ulterioare ale acestora. Conform presedintelui, principalul abuz cu care se confrunta românii în fiecare zi este coruptia.

“Coruptia diminueaza încrederea românilor în fiabilitatea statului de drept, iar incapacitatea institutiilor statului de a raspunde acestui fenomen a ajuns sa puna sub semnul întrebarii chiar corectitudinea intrarii României în Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007”, a spus Basescu.

El a remarcat limbajul dublu al unor politicieni care au încercat constant sa blocheze cursul justitiei, tolerând într-un stat membru UE existenta a doua categorii de cetateni: cei cu protectie politica si cei fara astfel de protectie în fata actului de justitie. El a mentionat ca România este cea care a acceptat monitorizarea pe justitie din partea CE, pentru a putea deveni membra a UE la 1 ianuarie 2007.

♦ Republica prezidentiala si sistemul bicameral

Presedintele Traian Basescu a declarat ca, dupa intrarea în UE, a devenit evidenta nevoia schimbarii Constitutiei si ca seful statului nu trebuie sa fie automat sustinatorul republicii prezidentiale, asa cum nici senatorii nu trebuie neaparat sa sustina sistemul bicameral.

“Românii privesc cu îngrijorare modul de functionare si de colaborare între principalele institutii ale statului român. Regimul are sincope sau produce crize. Cel mai grav eveniment a fost cel al suspendarii abuzive din functie a presedintelui României. Momentul a fost depasit în mod democratic datorita rezultatului referendumului de demitere a presedintelui.

♦ Institutiile de ordine publica, fara autoritate

Presedintele a mai afirmat ca se constata o lipsa cronica de autoritate a institutiilor care au atributii în mentinerea ordinii publice, mentionând ca localitati mari sau cartiere ale acestora sunt controlate de grupuri infractionale. Basescu a mentionat ca, potrivit statisticilor, în ultimii ani a crescut în mod îngrijorator “numarul infractiunilor de omor cu vatamare corporala cu folosirea armelor”.

El a spus ca numarul infractiunilor cu violenta în care sunt folosite arme a crescut, în 2008, de aproape doua ori. Seful statului a apreciat ca autoritatile nu mai trebuie sa tolereze comportamentul violent. Basescu a subliniat ca în localitati mari sau în cartiere ale acestora autoritatea publica este adesea absenta sau total ineficienta, zonele fiind controlate de grupuri infractionale, clanuri de tip mafiot sau gasti de cartier.

Presedintele a adaugat ca fenomenul impunerii abuzive de taxe de protectie a luat amploare.”Astfel de comportamente trebuie sa dispara. Amplificarea criminalitatii este însa un fenomen mai general”, a spus seful statului.

♦ Resurse alocate ineficient

Potrivit lui Basescu, România are doua deficite majore: unul de alocare eficienta a resurselor si unul de democratie, cele doua determinându-se unul pe altul. “Pentru ca nu alocam eficient resursele, nu reusim sa consolidam statul democratic.

Pe de alta parte, pentru ca nu avem suficienta democratie politica, economica si sociala, nu reusim sa alocam si sa utilizam eficient resursele. Ca urmare, în viata sa publica si privata, cetateanul pierde pe toate planurile – politic, economic, social si cultural”, a spus seful statului. Presedintele a mai spus ca structura economiei este “una dintre cele mai înapoiate” din cadrul Uniunii Europene. “30% din populatia ocupata a tarii lucreaza în agricultura, ceea ce înseamna cel putin de doua ori mai mult decât în restul statelor membre.

Practic, productivitatea muncii din agricultura si randamentele la hectar sunt foarte mici. Spre exemplu, în anul 2005, în domeniul cerealier – în care România are cele mai bune conditii naturale din Europa-, productia medie de porumb la hectar a fost de circa 3.950 de kilograme, în timp ce în Germania a fost de peste 9.200 de kilograme. În concluzie, România aloca ineficient cel mai important factor de productie: mâna de lucru”, a adaugat Basescu.

♦ Absorbtia fondurilor europene, administrata fara eficienta

Basescu a criticat faptul ca autoritatile nu au facut proiecte pentru constructia de autostrazi pentru a le trimite Comisiei Europene, ceea ce a determinat ca în domeniul infrastructurii sa nu fie cheltuite fondurile europene. În opinia sefului statului, o dovada elocventa de administrare ineficienta a resurselor si de lipsa de capacitate de planificare strategica se observa în domeniul absorbtiei de fonduri europene.

“De la începutul anului 2008 avem la dispozitie, numai din avans, peste un miliard de euro fonduri structurale si de coeziune, dar suntem în situatia inadmisibila de a constata ca nu avem suficiente proiecte pregatite care sa valorifice cât mai bine aceste fonduri”, a spus presedintele. “Remarc gravitatea faptului ca, pâna la acest moment, nu a fost transmis Comisiei Europene nici un proiect major în domeniul transporturilor, ceea ce înseamna ca România nu a fost capabila sa atraga nici macar un euro din cele peste 5,5 miliarde de euro care pot fi utilizate în constructia de autostrazi.

Daca avem în vedere faptul ca mai sunt întârzieri inclusiv în utilizarea fondurilor de preaderare – aproape 600 milioane de euro din programul ISPA nu sunt înca cheltuiti – constatam ca sunt mai multe domenii unde sunt deficiente greu de justificat. Printre altele, Traian Basescu a mai amintit ca exista întârzieri mari si în cheltuirea fondurilor de preaderare SAPARD.

♦ Invatamântul, la pamânt

Seful statului a declarat, miercuri, în Parlament ca sistemul de învatamânt are, în prezent, multe deficiente, este inechitabil fata de copiii din mediul rural si este nerelevant în raport cu economia si societatea viitorului. “Pozitionarea României la cei cinci indicatori ai economiei cunoasterii, asa-numitii indicatori Lisabona, este mult sub nivelul european.

Numarul de copii care abandoneaza scoala este mult mai mare decât în restul Uniunii Europene. De asemenea, ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa atinga nici macar nivelul cel mai scazut de performanta este dubla în România fata de media Uniunii Europene”, a spus Basescu. Presedintele a aratat ca performantele generale ale elevilor români se afla mult sub media internationala.

“La testarile internationale PIRLS publicate în 2007, România se situeaza pe locul 36 din 45 de tari evaluate. Rezultatele testarilor sunt cu atât mai slabe, cu cât asistam la o scadere notabila fata de rezultatele obtinute în anul 2004”, a mai declarat seful statului.

♦ Sistemul de sanatate, asijderea

Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, în fata Parlamentului, ca sistemul de sanatate este caracterizat, în prezent, prin ineficienta si lipsa de transparenta în utilizarea resurselor si ca România se afla pe unul dintre ultimele locuri din UE sub aspectul starii de sanatate a populatiei.

“Mortalitatea infantila este cea mai ridicata din Uniunea Europeana, fiind de sase ori mai mare decât în Suedia si de trei ori mai mare decât în Ungaria. Boli aproape eradicate de mult în alte state ale Uniunii continua sa afecteze un numar mare de români.

Numarul medicilor, raportat la mia de locuitori, în România este unul dintre cele mai mici din UE. În plus, sistemul este inechitabil pentru ca accesul la îngrijire medicala este mai dificil pentru populatia saraca si pentru cea din mediul rural, unde avem de trei ori mai putini medici decât în mediul urban. Circa 100 de localitati sunt lipsite total de asistenta medicala”, a spus presedintele.

♦ Nu exista majoritate parlamentara transparenta

Basescu a declarat ca nu se poate vorbi despre o buna guvernare si despre transparenta în viata politica, în conditiile în care nu exista o majoritate parlamentara care sa-si asume public actiunea guvernamentala.

“În momentul actual nu putem vorbi despre democratie functionala atunci când Curtea Constitutionala devine principalul arbitru al scenei politice. De asemenea, nu putem vorbi despre o buna guvernare si despre transparenta în viata politica, în conditiile în care nu exista o majoritate parlamentara care sa-si asume public actiunea guvernamentala”, a afirmat Traian Basescu.

♦ Vârsta de pensionare, prea redusa

Seful statului a mai afirmat ca vârsta de pensionare este prea redusa, ca persista îndoieli cu privire la sustenabilitatea sistemelor de pensii si ca, daca ritmul actual al natalitatii nu se schimba, în 2100, România va avea doar 8,5 milioane de locuitori.

Conform lui Traian Basescu, un obiectiv strategic al României trebuie sa fie diminuarea si chiar inversarea tendintei de scadere a numarului populatiei. “Cresterea natalitatii presupune reconciliere între viata de familie si cea profesionala, flexibilitatea pietei muncii pentru a stimula angajarea mamelor, stimularea nasterii, mai ales a celui de-al doilea copil, si multe altele.

Astazi însa, de exemplu, nu exista servicii pentru mama si copil. În ciuda unei crize acute care se mentine cu privire la locurile necesare pentru învatamântul prescolar, numarul de unitati de învatamânt prescolar stagneaza”, a spus presedintele.

♦ Calendarul pentru adoptarea euro, in pericol

Seful statului a declarat ca exista motive serioase de îngrijorare în legatura cu perspectiva respectarii calendarului pentru adoptarea monedei euro dat fiind modul în care au fost aplicate politicile bugetare în anii 2007 si 2008.

În opinia sefului statului, slabiciuni actuale majore ale institutiilor statului pun sub semnul întrebarii capacitatea României de a planifica si a actiona strategic, de a avea coerenta în fixarea de obiective, actiuni si resurse bugetare. “România are nevoie de cresterea coerentei si predictibilitatii bugetare si de bugete multianuale”, a spus Basescu.

El a mentionat ca la începutul anului 2008 a fost modificata substantial Legea bugetului, la nici doua luni dupa ce aceasta fusese adoptata de Parlament, si ca pâna în prezent au existat alte trei rectificari ale bugetului de stat. “Despre ce planificare multianuala putem vorbi, când noi nu avem capacitatea planificarii bugetului pentru un singur an?”, a adaugat Traian Basescu.

♦ Hotararea de Guvern privitoare la colegii, sub semnul intrebarii

Hotarârea Guvernului prin care se stabilesc colegiile uninominale pare a nu respecta rigorile legii, ceea ce pericliteaza chiar introducerea noului sistem de vot si poate genera confuzie, a mai sustinut Basescu. El a enumerat câteva aspecte pozitive ale vietii politice din România, incluzând si adoptarea votului uninominal, “chiar daca nu conform variantei dorite de cetateni la referendumul din noiembrie 2007”.

Cf. sursa.

*

Cristian Pătrăşconiu, video, Cotidianul. Fila e pusă în contul nostru din BioGET deschis ieri.

*

Preşedintele Băsescu a adresat ieri Parlamentului un mesaj. Coincidenţă sau nu, chiar în ziua în care Justiţia urma să decidă asupra cererii PRM de suspendare a hotărârii Guvernului privind delimitarea colegiilor uninominale. Şeful statului a apreciat că această hotărâre “nu respectă rigorile legii”. Declaraţie care i-a venit mănuşă vicepreşedintelui PRM Lucian Bolcaş, care a şi invocat-o în instanţă.

La 10 fix, preşedintele Băsescu a sosit în Parlament. A găsit o sală semi-goală, sau semi-plină, depinde de cei care au privit-o. Semi-goală pentru liberali care l-au tratat cu boicot; dacă au fost vreo şase parlamentari ai acestui partid în sală, cea mai importantă figură printre ei fiind Puiu Haşoti. Pesediştii au fost şi ei cam jumătate din numărul total, peremişti cam pe sfert din total.

Doar pe doi dintre liderii de partide i-a prins începutul discursului în sală: Daniela Popa şi Marko Bela. Absent “motivat”, evitând să-l umilească din nou pe Traian Băsescu, a fost Vadim Tudor. Tot motivat a absentat preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, pentru că era plecat puţin într-o delegaţie prin Mexic spun surse.

El şi-a trimis însă purtătorul de cuvânt, pe Andrei Alexandru, să-i ţină locul şi să se antreneze pe fotoliul de parlamentar, că doar e candidat şi poate în legislatura viitoare prinde un mandat de deputat. Marii absenţi au fost Ion Iliescu, Adrian Năstase, membrii guvernului care sunt şi parlamentari, Crin Antonescu responsabilul liberalilor cu datul replicii la preşedinte.

Bogdan Olteanu a urmărit discursul din Cabinetul său şi a venit în sală numai cu două minute înainte de a-şi lua Băsescu la revedere de la parlamentari, uşor mirat că în sală: “Oho, au fost mai mulţi liberali decât mă aşteptam!”. în lipsa capilor Parlamentului, şedinţa a fost condusă de liberala Norica Nicolai, pe care Băsescu chiar a fericit-o cu o strângere de mână şi cu un zâmbet larg şi îmbujorat la finalul discursului său. Semi-plină a fost sala doar din punctul de vedere al democrat-liberalilor, care au venit cu toţii să-i soarbă cuvintele preşedintelui, cu Vasile Blaga căpitan, dar fără Stolojan pe post de invitat.

POLITEŢE

Discursul preşedintelui a curs în acelaşi timbru de la un cap la altul şi când lăuda realizări şi când critica neajunsuri. Tocmai de aceea, reacţia parlamentarilor a fost constant apatică pe timpul celor 50 de minute de vorbă prezidenţială. Pedeliştii şi-au jucat rolul perfect. Ei au părut foarte atenţi şi foarte prezenţi, însă, după şedinţă, unii dintre ei au recunoscut că abia s-au abţinut să nu scoată ziarele din bancă şi să le răsfoiască. Primul sfert de oră a reuşit să-i menţină tăcut-politicoşi pe toţi.

După aia au apărut semnele de plictiseală. Nu tu cuvinte dure, nu tu înjurături, parcă nu era Băsescu cel care se împiedica în termenii tehnici de la tribuna plenului. Le-a vorbit de nevoia dezvoltării mediului rural. Au început şuşotelile prin bănci. Discret. Din când în când, liniştea mai era tulburată de câte un chicotit înăbuşit. Au tuşit, s-au scărpinat în cap, şi-au şters ochelarii, şi-au frecat mâinile a plictiseală, şi-au trecut palmele prin păr. De la tribună răzbătea aceeaşi voce de nerecunoscut a lui Băsescu, voce egală, de contabil.

La 10:20 curgeau criticile la adresa Guvernului. N-a avut cine să le audă, liberalii au lipsit, iar premierul era la Jucu. Coafurile au rezistat cu greu. “Stăm prost cu natalitatea, educaţia şi sănătatea sunt la pământ”, s-a auzit iar vocea de la tribună. Câţiva parlamentari au început să tuşească nepăsători. Nu e treaba lor. Unii se frecau la ochi, alţii se scărpinau la nas. Norica mai scria câte ceva de fiecare dată pe altă foaie de hârtie, de parcă se ocupa cu corectatul tezelor. Capetele parlamentarilor au început să cadă din ce în ce mai des, răpuse de plictiseală, în pumni. Coafura a început să se lase şi ea. La 10:34 se foşneau hârtii de zor, Băsescu vorbea de birocraţie. Telefoanele sunau vesele prin sală. Foială în bănci, dar în limita bunului-simţ, fără să-l deranjeze pe vorbitor. Finalul discursului a fost urmat de aplauzele frenetice ale parlamentarilor PD-L.

Deputatul Ioan Oltean cu un zâmbet extra-large pe faţă, uşor umil, cu mâinile împreunate în dreptul abdomenului a dat fuga să-l conducă pe preşedinte spre ieşire. Băsescu a părăsit sala aprins la faţă şi cu ochii uşor măriţi de efortul intelectual. Doar după ce s-au asigurat că preşedintele a plecat, deputaţii şi senatorii au zvâcnit din bănci ca nişte şcolari când sună de ieşire. Uşor nedumeriţi s-au strâns în grupuri şi au început să comenteze discursul, mesajul, prestaţia preşedintelui. Concluzia generală: “Parcă n-a fost el”.

SPRIJIN PENTRU PRM

“Cele câteva probleme” pe care preşedintele Băsescu le-a anunţat la începutul speech-ului că le va prezenta s-au dovedit a fi de fapt un inventar ar nerealizărilor celor patru ani de guvernare. De la structura economică – “una dintre cele mai înapoiate din Europa” –, în ciuda faptului că România deţine factori de producţie naturali, trecând prin politica fiscal-bugetară a ultimilor doi ani, schimbătoare de la o zi la alta şi deci ineficientă, speech-ul lui Băsescu a pus la zid sistemul deficitar de învăţământ şi pe cel de sănătate considerat la fel de ineficient, pentru a ajunge apoi să puncteze nedezvoltarea infrastructurii de transport – o frână în dezvoltarea economică şi socială a României – şi eşecurile în accesarea fondurilor europene. Băsescu nu a ratat nici hotărârea Guvernului de delimitare a colegiilor uninominale, apreciind că este una “care nu respectă rigorile legii”.

Declaraţia preşedintelui i-a făcut să jubileze pe parlamentarii PRM, Lucian Bolcaş apreciind ulterior că Băsescu a “confirmat” astfel demersul PRM: “Dacă există îngrijorare şi la acest nivel, înseamnă că am făcut o treabă bună contestând Legea uninominalului”, a comentat Bolcaş. Nu aceeaşi părere au avut-o liberalii, Norica Nicolai apreciind drept “ciudat” ca preşedintele să facă astfel de aprecieri exact în ziua în care instanţa trebuia să se pronunţe.

Şi după ce a pus la zid actualul Guvern, Băsescu şi-a exprimat disponibilitatea de a conlucra cu “orice guvern care nu e dependent de oligarhi şi de grupurile de interese, care va respecta priorităţile României şi care va fi în stare să-şI asume schimbările necesare” prezentate.

DESPRE MESAJ ÎN FEL ŞI CHIP

Cum au apreciat politicienii mesajul preşedintelui? Pentru udemeristul Gyorgy Frunda a fost un discurs complex, uneori contradictoriu, dar care ca notă generală a avut îndemnul de “a face ceva împreună”. De partea cealaltă, pentru Mircea Geoană, criticile prezidenţiale nu au fost decât o recunoaştere a “stării proaste a naţiunii” ca urmare a eşecului celor patru ani de guvernare de dreapta şi o încercare a preşedintelui de a se detaşa de o astfel de moştenire dezastruoasă.

Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a declarat că “şeful statului a mai arătat o dată în plus, foarte clar, că se împotriveşte creşterii pensiilor. Şeful statului a reluat astăzi în Parlament opinia pe care şi-a manifestat-o şi anul trecut şi anume că ameliorarea veniturilor pensionarilor nu este necesară.

Motivarea acestei opinii depinde mai degrabă de inspiraţia consilierilor economici ai preşedintelui, pentru că anul trecut, Traian Băsescu îşi motiva opoziţia faţă de creşterea pensiilor, spunând că nu o să fie bani pentru această creştere, acum spune că din cauza pensiilor se încălzeşte economia”, a spus Dan Voiculescu. Singurele laude au venit, normal, de la PD-L, Vasile Blaga considerând raportul preşdedintelui ca unul “extrem de obiectiv, documentat şi binevenit”.

Cf. sursa.

*

Discursul preşedintelui s-a schimbat din mers

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: