Să nu te pui niciodată cu femeile!

Doamna preoteasă m-a bătut la cap în continuu, de vreo 3-4 ani, ca să fac o selecţie din cărţile de literatură pe care le-am scris şi din desenele şi picturile mele, selecţie care să dea un indiciu, celor care nu mă cunosc, despre cum arătam în adolescenţa mea.

Toată arhiva vechiului artist…Dorin Streinu a stat sigilată vreo 6-7 ani de zile, aşa că, de curând, privind toată oboseala creativă enormă a acelor zile şi eu m-am cutremurat şi nu cred că acum aş mai fi în stare de o asemenea epuizare debusolantă.

Şi, am înţeles, privind kilogramele de cărţi manuscriptice din jurul meu, că trebuie să fac o atare selecţie, pentru că fără această prezentare… eu, omul de astăzi, sunt inexplicabil. Nu mă aştept însă ca, în masă [ nu cred în masa care gândeşte…ci numai în persoanele care gândesc!] să fiu înţeles şi, ca atare, înjurat şi invidiat mai puţin.

Poate că acest om care am fost, care a murit în mod fundamental cu ceva timp în urmă, să adâncească nedumerirea care mă înconjoară. Da, e un risc pe care mi-l asum…Şi mi-l asum, pentru că eu cred, că pentru acel număr infim de oameni…poate 10, poate 100, poate doar unul…care vor să mă cunoască în adevăratul sens al cuvântului…aceste amănunte biografico-creaţionale contează foarte mult, sunt o introducere în backgroundul meu experenţial, teologic, cultural, filosofic etc.

Şi, prezentarea fostului artist [de geniu] Dorin Streinu [ genialitatea mi-o recunoşteau oamenii din jurul meu, care vedeau cum scriu o carte de poezie în două zile sau cum, uneori în mod direct, inventam poezie pentru un public prieten. Cea mai mare performanţă de care îmi amintesc a fost aceea în care am creat poezie, pe loc, interpretând-o unui public…timp de 8 ore în mod neîntrerupt. Nu cred că mai pot să repet acest supliciu interior. n.n.] o încep cu ceva de final, adică anacronic şi nu diacronic, adică cu câteva mostre din volumul 2 de Lecţii de morală gratuită, făcute spre sfârşitul carierei mele artistice, când eram în pragul renunţării la artă.

Cu stiloul cel mai adesea, făceam tuşe caracteriologice, în stil esenţialist – curentul în care cream împreună cu soţia mea şi puţini prieteni – adică exprimări ale unor intuiţii directe vizavi de oameni şi obiecte. Esenţialismul nu îşi dorea să creeze povestiri exhaustive despre realitate şi om, ci dorea să prezinte în câteva tuşe şi în mod concis în literatură esenţa experienţelor pe care doream să le prezentăm.

Noi făceam o literatură şi o artă a conciziei, care nu semăna cu cubismul sau cu simbolismul, fiind ceva cu totul nou ca manieră interioară de creaţie, pentru că ne foloseam de orice manieră de lucru, mai veche sau mai nouă, pentru ca să exprimăm rapid lucrurile pe care noi le credeam, le simţeam, le trăiam ca esenţiale.

Deşi, poate o să pară paradoxal pentru mine cel de acum, care scriu la nivel online unui public cititor în medie de 1300 de persoane pe zi…nu am publicat nicio carte de poezie, niciun roman, nicio carte de nuvele, nicio carte de teatru, nicio carte de aforistică şi nici nu am expus niciun tablou din cele pe care le-am creat în adolescenţă şi prima mea tinereţe.

De ce? Pentru că mi-am dat seama că ritmul editurilor e prea încet, prea de melc în comparaţie cu modul în care eu cream. Şi, munca de editură şi hârţogăreala de duzină şi redactorii pedanţi şi care nu înţeleg sensul scrierilor unui om care creează în forţă artă şi nu o carte la 10 ani…m-ar fi terminat psihic. Aşa că am preferat să nu am de-a face cu lentoarea tipografiilor tradiţionale şi, din acest motiv, debutul meu editorial nu s-a mai produs niciodată.

Aşa că, ceea ce noi vom prezenta în această categorie: Am fost Dorin Streinu, nu au mai fost văzute decât de foarte puţini oameni şi e o noutate absolută. Numai că Dorin Streinu a murit, nu mai e printre noi…şi aceasta e doar umbra aceluia. Şi această umbră, vede lumina onlineului numai din cauza doamnei preotese, a soţiei mele, care m-a biruit şi de data aceasta.

De aceea, atenţie mare!, nu vă puneţi cu femeile…pentru că au putere de convingere!

Şi acum: 20 de fotografii [ intraţi aici pentru dimensiuni 640 x 640 sau mai mari ] după tuşele noastre:

Pr. Dorin