Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

Lipseşte din film părerea celor care se „împotrivesc” canonizării Sfinţilor închisorilor comuniste

L-am văzut dimineaţă... şi credem că e unidimensională prezentarea faptelor şi vom motiva şi de ce. De fapt e o mistificare a realităţii sau o trunchiere a ei, numai pentru că, la Iaşi, s-a interzis o expoziţie memorială concertată de către Rost. Tocmai de aceea filmul a fost făcut, credem noi, mai ales ca o compensaţie morală adusă orgoliului rănit al Asociaţiei Rost…care s-a văzut înfruntată de nişte funcţionari români, deloc nealiniaţi religios, adică de confesiune baptistă şi, pe care i-a şi dat în judecată…şi la mijloc nu e ceva mai mult, ceva mai nobil.

Din filmul lui Rafael Udrişte rezultă că avem doi duşmani colectivi, ba chiar trei, ai Sfinţilor închisorilor comuniste. Primul duşman colectiv, obsesia de fapt a protagoniştilor, este…Sinodul Bisericii Ortodoxe. S-a amintit în film doar despre ÎPS Bartolomeu Anania, care a binecuvântat ridicarea locaşului comemorativ, ca şi când ÎPS sa nu face parte din Sinod sau pe teritoriul Patriarhiei Române lucrurile nu se iau de comun acord de către membrii sinodali ci în mod separat.

Sinodul a fost acuzat…dar nu s-a văzut în film. Dreptul la replică nu a funcţionat…pentru că filmul a fost creat pe unidimensionala poziţie că: duşmanii trebuie arătaţi cu degetul. Poate că duşmanul prim ar fi trebuit să fie întrebat şi să fie lăsat să vorbească, dacă filmul nu s-ar fi făcut cu sânge înfierbântat.

Al doilea duşman a fost şi el anunţat dar nu…identificat. Marele public nu ştie ce ar fi trebuit să ştie. Nu s-a spus cu voce că Dorin Dobrincu, X, Y – am văzut ştirea de acum câteva zile, dar nu i-am reţinut decât lui numele – au oprit în mod samavolnic o expoziţie evlavioasă faţă de Sfinţii României.

Însă, de ce pui la un loc Sinodul Bisericii din care tu faci parte…cu nişte protagonişti ai unor acţiuni care te privesc doar pe tine? Se conjugă în mod fraudulos presupusul general al problemei, cu conspiraţia care a deturnat expoziţia. Însă, e loc şi pentru altă dată…pe această temă.

Al treilea duşman colectiv e de fapt…poporul credincios, care şi uită, şi tace. De unde ştiţi că uită…şi de unde ştiţi că tace? Vocalizarea sau sunarea din trâmbiţă…nu e totuna cu…manifestarea evlaviei.

Mai pe scurt…nu s-a întrebat niciun duşman colectiv, nu s-au pus opiniile faţă în faţă…ci ni s-a spus ce trebuie să facem şi să simţim, în mod sectar. Aşa se procedează când vrei să astupi adevărul: pozezi numai pe oamenii care îţi pot susţine poziţia ta extremistă sau unilaterală.

Dacă nu aş fi fost român şi nici ortodox…şi, ca prin minune, m-ar fi interesat acest subiect…înţelegeam că numărul celor cu adevărat conştienţi de martiriul ortodox în România sunt 5-6 inşi. Însă acest format CNN parodiat de către d-l Rafael Udrişte pe TVR 1, în care vii şi te pui în faţa instituţiei CNSAS sau a Patriarhiei Române şi spui, că în spatele tău, sunt instituţii periculoase…seamănă de fapt cu minciuna, cu irealitatea, cu non-jurnalismul.

Dacă vrei să pari credibil în jurnalismul real, prizabil, începi cu…duşmanii colectivi sau reali. Aceste încercări de aglomerare a responsabilităţii la repezeală, de aruncare numai în capul altora a oalelor cu lături e un semn că jurnalismul de acest tip este extremist.

***

Ieşim din sfera filmului – pentru că poate fi vizionat de către toţi şi toţi pot spune ce gândesc pe tema asta – şi ne întrebăm despre esenţa falsei probleme: De ce ne luăm la întrecere în canonizări? De unde spiritul acesta ultimativ, cum că, dacă nu sunt canonizaţi nu ar fi Sfinţii noştri şi noi nu i-am putea cinsti cu inimă largă?

Noi, personal, ne cinstim Sfinţii închisorilor, toţi Sfinţii cunoscuţi şi necunoscuţi ai României şi ai întregii Biserici Ortodoxe universale şi nu ne simţim deloc frustraţi că sunt sau nu canonizaţi. Ceea ce ne interesează pe noi şi ar fi trebuit să îi intereseze şi pe dumnealor e să strângem toate mărturiile despre Sfinţii noştri şi să le dăm gratuit, la nivel online, şi nu pe bani.

A scris domnul Udrişte despre vreun Sfânt al închisorilor comuniste, în mod metodic, ştiinţific, documentat? Dacă da, să-şi umple blogul cu aşa ceva…şi noi îi vom mulţumi. Munceşte Claudiu Târziu şi alţi guralivi ca el la acest proiect de scoatere la lumină a Sfinţilor noştri? Dacă da, atunci să facă un blog, 100 de bloguri, o mie de bloguri cu aşa ceva, ca să vadă toţi ce iubitori sunt Udrişte şi Târziu de Sfinţii României.

Şi dacă sinodalii, baptiştii şi poporul român îi văd pe Udrişte şi pe Târziu, spetindu-se din zori şi până în noapte la crearea unei sinaxar al sângelui sfânt românesc, poate că or să aibă alte reacţii.

Dar ce fac protestatarii noştri? Creează câţiva oameni o carte-două despre Sfinţi, o ia editura cutare şi face imediat bani cu ea…şi apoi, cutezanţii, dau vina pe Sinod, că ce fac ei nu face Sinodul. Însă, nu-i aşa că gura lor…e mai mare decât fapta lor? Dacă au avut o problemă cu baptiştii oficiali, care au pus pumnul în gât expoziţiei, de ce nu au făcut-o într-o Biserică sau Mănăstire din Moldova sau de ce nu pun toată informaţia pe net?

În loc să facă un film în care să se certe cu caii verzi de pe pereţi…de ce nu au pus expoziţia izgonită din Iaşi pe internet, că sigur încape toată? Poate că nu ştim noi că ea e acum pe net….şi atunci îmi cer scuze. Dar dacă e doar guralivitate, vorbărie şi orgoliu rănit…atunci nu se vor Sfinţii, ci se vor nesfinţii care fac bani din Sfinţi.

Dacă e să vorbim şi mai drept cred că asociaţiile şi editurile ortodoxe de tot felul de la noi ar trebui să se bucure că nu le-a luat încă pâinea de la gură Sfântul Sinod şi că pot să publice ei pe Sfinţi, ca să facă bani frumoşi. Pentru că la noi cu Dan Puric, cu Danion, cu Savatie…se fac bani frumoşi şi mai puţin teologie, bun simţ, coagulare a smereniei ortodoxe la un loc.

Noi stoarcem banii, suntem avizi de bani…şi, la urma urmei, înjurăm toate Sinoadele la un loc, îi stropim pe toţi cu haznaua noastră, dacă e să scoatem bani.

Deci facem bani…sau scriem despre Sfinţi?

Vă doare de Sfinţi…sau de buzunarul dv.?

Ar trebui să ştiţi că nu sunteţi singurii cărora vă pasă de Sfinţii României. Dar credem că vă pasă rău de tot de banii proprii. Dacă ar fi fost astfel, înainte să vă vocalizaţi atâta aţi fi umplut blogurile personale şi netul cu Sfinţi. Dar el e umplut mai degrabă cu interese meschine şi de clan decât cu muncă.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it:

Previous

Fără coincidenţe!

Next

Trebuie să miroşi florile şi să le admiri…nu să le calci în picioare!

5 Comments

  1. Felicitari din suflet pentru acest articol.

    Am invatat din toate postarile „ortodoxe” de pe diferite site-uri, ca Adevarul trebuie ascuns prin orice mijloc, pentru a lasa loc unor interpretari si castiguri personale. In ultimul timp, din ce in ce mai frecvent, se intampla sa vedem personaje care (si aici vorbim de membrii declarati ai Bisericii), pentru interesele personale (reusita unei expozitii, reusita unui site caruia au inceput sa-i scada vizitatorii, reusita unei grupari, a unei publicatii scrise, fundatii etc) incearca sa puna la zid Biserica, sa o scufunde, pentru a iesi ele la suprafata.

    Ori aceasta nu poate fi opera unui crestin ortodox, fiindca un crestin ortodox fara Biserica ce poate fi? Cea mai grava problema mi se pare insa ca se poarta discutii si se scriu articole in numele unor oameni care, chiar daca au suferit, nu ar dori sa se stie ori sa se creeze mai ales discutii vis-a-vis de Biserica, fiindca se stie, ei au suferit pentru Biserica.

    Astfel, cei ce intretin aceasta atmosfera permanent tensionata intre credinciosi si Biserica, nu reusesc decat sa fure eventual cununa de pe capetele Sfintilor pe care vor sa-i canonizeze. Suferintele lor isi pierd sensul in cazul in care Biserica este pusa intr-o lumina necorespunzatoare.

    Ar fi spus parintele Calciu Dumitreasa vreodata – fiindca a si avut ocazia – „canonizati-ma, altfel Biserica asta numai Biserica nu este!”? „Faceti expozitii in numele meu si apoi tarati-i prin tribunale, judecati-i la sange daca nu vor!”?

    Vedem aceeasi reactie si in legatura cu Maica Siluana care este in viata, Slava Domnului, se poate plange singura de schimbarea sediului, dar nu o face. Altii insa o fac in numele ei. Vedem asta si in cazul pr. Arsenie Papacioc, al pr. Iustin, al Radiolului Logos si al altora.

    Sunt unii care striga tare in numele acestora, doar pentru parazitare nominala, pentru folosirea numelui unui adevarat luptator in preajma numelui propriu.

    Aceasta mi se pare o forma de manipulare jalnica, doar pentru ca numele tau necunoscut sa „intre pe cautare” prin plasarea numelui unui nevoitor in imediata apropiere.

    KSLCatalin

    (admin. http://www.LacasuriOrtodoxe.com)

  2. Florin

    Este pentru prima data cand citesc un articol si un comentariu la acest articol si imi lasa un gust amar, la fel de amar cum imi lasa, cand eram copil, neputinta parintilor mei in fata saraciei sau a regimului trecut.
    Eu nu cred in o ortodoxie elitista ci cred ca de la orice fiinta din Biserica noastra pamanteana putem invata ceva.

    „Daca noi vom tacea, pietrele vor striga” vrea sa spuna ca, daca pr. Arsenie Papacioc, pr. Iustin Parvu vor tacea, asa cum le-o cere postura lor de monahi in ascultare, pietrele vor striga, adica se vor ridica altii care vor trambita adevarul.

    Ati intrebat „un crestin ortodox fara Biserica ce poate fi?” si eu am sa va intreb: o Biserica care nu-L mai vrea pe Hristos ce poate fi?

  3. Şi mie îmi pare rău că dv. confundaţi pe cei care fac filme şi cărţi cu Sfinţi pentru ca să se îmbogăţească cu…Martirii închisorilor comuniste.

    Biserica Ortodoxă Română sau Sfântul Sinod numai pentru oameni duşi cu pluta pot să aibă aversiune faţă de Sfinţii închisorilor comuniste.

    Nici românii ortodocşi, nici cei neortodocşi, şi cu atât mai mult Sinodul nu uită ce s-a petrecut cu noi în timpul comunismului şi cu Sfinţii noştri.

    Însă e timp pentru tot: pentru canonizări, pentru bun simţ, pentru vindecare personală şi naţională.

    Însă, a forţa Sinodul cum forţează ONG-urile statul pentru mărirea de salariu înseamnă că mentalitatea ortodocşilor noştri, a unora dintre ei…a devenit una postmodernă şi nu…tradiţională.

    Paradoxal – şi pare că nimeni nu vede asta – toate revendcările asociaţiilor creştine faţă de Sinodul BOR sunt de esenţă postmodernă, iluministă…şi nu tradiţionalistă.

    Nu mai funcţionează, se pare, cumpănirea adâncă a lucrurilor şi de aceea…creştinii noştri gândesc în masă, duşi de val, precum minerii care devastau Bucureştiul în anii 90.

    Nu pot să admit că toţi cei ce vociferează, mai bătrâni sau mai tineri, gândesc profund lucrurile. E ca şi când am fi terminat de ştiut şi cinstit toţi Sfinţii, şi acum, pentru că nu sunt canonizaţi o mie, zece mii sau 3 milioane, ar fi sfârşitul lumii.

    Însă poporul român l-a cinstit pe Sfântul Ştefan cel Mare, pe Sfântul Brâncoveanu, pe Sfântul Antim Ivireanul…şi până când ei au fost canonizaţi.

    Semnul că acum se cere ceva rapid…dar nu se aprofundează şi nu se expun vieţile in extenso ale Sfinţilor, e semn că vociferanţii nu sunt aghiografi ai rugăciunii şi ai muncii migăloase, ca să restituie pe Sfinţi conteporaneităţii…ci diletanţi.

    Dacă sunt mii de Sfinţi ai închisorilor româneşti…atunci ar trebui să avem mii de cărţi în manuscris sau tipărite şi nu vreo 2-3, pentru că le-a editat Cristiana sau Sofia.

    Vă precipitaţi prea mult…şi asta arată că sunteţi neîmpliniţi interior!

  4. Dle Florin, interpretati gresit si nu as fi reactionat (fiindca nu sunt obisnuit asa) daca nu ar fi fost “rost” de sminteala. Sensul este exact invers interpretarii date de Dvs.: “Daca noi vom tacea” se refera la credinciosii nemarturisiori.

    Este jignitor (desi uneori sunt ridicati, asa cum sfintiile lor nu-si doresc, la nivel de idoli) sa-i catalogati pe pr. Arsenie, Iustin, la categoria aceasta, de nemarturisitori, chiar Dvs. care afirmati ca ii sustineti prin ce faceti.

    Mai ales ca cei din puscariile comuniste au marturisit, exact acesta fiind motivul pentru care au fost chinuiti. Demonstrati astfel, exact ceea ce va spuneam in primul comentariu: vrand (sau asa lasand impresia) sa-i ridicati pe dumnealor, prin “suferitele” si “luptele” dvs, reusiti exact contrariul, adica, suferind si luptand dumnealor, va ridicati pe dvs. Vreti sa acoperiti faptele si chinurile lor cu cele inchipuite ale Dvs. Acest lucru se intampla deci si cu victimele puscariilor comuniste.

    Continuarea citatului: “pietrele vor striga” sper, in mod asemanator, ca nu se putea referi la dumneavoastra, fiindca ar trebui sa va doriti a intra tot la prima categorie (a celor care nu trebuie sa taca), altfel, nu este nimic imbucurator sau de lauda ca sunteti “piatra”. Piatra e de piatra. Urmarile lasate pe ea, trasajele credintei si ale faptelor vrednice de lauda ale celor la care pietrele au fost martore vor vorbi prin pietre, ori aceste trasaje, dupa cum atrageam atentia, nu se vad, fiindca actionati contrar modelelor.

    Mai este o inselare enorma, prin care mesajul Dvs. sminteste: ascultarea nu este o caracteristica a monahilor. Este caracteristca generala a crestinului. Dar, mai presus de aceasta, este o mare virtute de care unii se arata vrednici iar altii o comenteaza dupa bunul plac, interpretand-o ca pe o frustrare. Nu este cazul sa demonstrati altora cum ca ati invatat de la sfinti ascultarea, prin neascultare!

    Inchei cu ceea ce trebuia sa fie inceputul: faptul ca parintele a aprobat acest comentariu, demonstreaza deschidere si bunatate. Multe siteuri “ortodoxe” ar trebui sa ia acest exemplu. Eu unul nu l-as fi aprobat (si-mi cer iertare parintelui), fiindca prea des incercam sa judecam dupa legile si criteriile lumesti atunci cand aprobam ceva; il aprobam fiindca nu jigneste, nu e vulgar si nu contravine legilor bolnavicios-limitate, deja fixate si intiparite in creierile noastre, de catre structuri de genul CNA, drepturile omului, dreptul la libertate etc, dar nu le aprobam deloc dupa LEGILE bunei credinte, ortodoxe. Cand un mesaj spune ca “Biserica Ortodoxa Romana nu-L mai vrea pe Hristos” atunci pentru mine este blasfemie si, prin urmare, ceea ce eu nu pot citi, nu pot recomanda nici altora.

    Si as atrage atentia (dlui Florin), frateste, ca reactia noastra este normala, fiindca avand pretentia de credinciosi ortodocsi, membri ai Bisericii Ortodoxe Romane si chiar de slujitor al Altarului (aceasta in cazul parintelui Dorin) nu avem cum sa ne dorim si sa acceptam situatia in care pietrele sa vorbeasca in numele nostru. Acesta ar insemna sa fie sfarsitul (dupa avertismentul biblic).

    Ne rugam insa ca Dumnezeu sa ne ajute tuturor sa gandim si sa lucram doar prin prisma dragostei fata de Biserica, pentru a intelege pana la urma ca ascultarea nu inseamna nimic altceva decat ducerea Crucii si, atunci poti alege: sa o faci cu bucurie sau… sa o arunci cat colo.

    KSLCatalin
    (admin http://www.LacasuriOrtodoxe.com)

  5. Florin

    Nu il cunosc personal pe domnul Rafael Udriste insa stiu sigur ca Dumnezeu il cunoaste foarte bine, mai bine decat cei care se grabesc sa ridice piatra afirmand ca ar face ceea ce face pentru a se imbogati. Nu vad in filmul prezentat de dumnealui decat un film necesar, o parere vie intr-o atmosfera ortodoxa amortita, asa cum se vrea a fi in tara noastra, si, ca atare, filmul acesta, ca si “O singura inviere”, nu face decat sa fie un raspuns continuitatii in comoditate si diplomatie a ortodoxiei romanesti de azi.

    Cred ca va inselati cand afirmati ca revendicarile asociatiilor crestine nu ar fi traditionaliste atata timp cat judecata lor e bazata pe Sfintii Parinti cata vreme a sinodului bisericesc este mai mult pe conjuncturi temporale.

    Nici eu nu cred ca e fireasca canonizarea pe banda si nu cred ca cineva urmareste sa se grabeasca ceva in sensul asta insa aici e vorba de respectul cuvenit unor oameni-sfinti care au patimit (si) pentru ca multi dintre noi, acum, sa intelegem ca sacrificiul nu e ceva utopic, sacrificiul nu e ceva demodat in fata lui Dumnezeu.

    Pentru un preot ce sunteti v-as sugera sa nu va precipitati afirmand ca as confunda pe cei ce fac carti cu sfinti si filme cu martiri ai inchisorilor comuniste (sunt convins ca ma cunoasteti mai putin decat pe domnul Udriste) si v-as mai sugera ca limbajul de cartier prezent prin “oameni dusi cu pluta” sa fie doar o scapare aparuta in comentariul dumneavoastra.

    Sunt convins ca realizati ca nu Biserica Ortodoxa Romana sau Sfantul Sinod pot gresi ci unii din reprezentantii acestora.

    Doamne ajuta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno
istanbul escort istanbul escort istanbul escort