Este cazul Mănăstirii Moreni, după cum ne dezvăluie un articol din România liberă:

„In fiecare zi, o masina incarcata cu lazi de cas si telemea circula pe drumurile din Costesti, in judetul Vaslui. Este masina manastirii de la Moreni, care duce in piata de la Vaslui produse proaspete. Satul de saracie, staretul manastirii de la Moreni a gandit un proiect indraznet. A facut o asociatie nonprofit pe langa manastire, dupa care a depus, in anul 2001, la Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS) un proiect pentru o fabrica de lapte. Timp de patru ani, pana in 2005, a fost o intreaga lupta pentru obtinerea finantarilor si aducerea instalatiilor de prelucrare a laptelui.

La fabrica de lapte de la manastirea Moreni lucreaza patru maici, care prelucreaza cu ajutorul utilajelor pana la 500 de litri de lapte zilnic. De aici se obtin zeci de kilograme de cas, telemea si urda, in timp ce cascavalul este pus la maturare, in magazii speciale. In fiecare dimineata, maicile pornesc utilajele, iar muncitorii de la ferma aduc laptele.

Timp de doua ore proceseaza laptele, apoi produsele sunt depozitate in frigorifere. Cascavalul, care se vinde mai bine si la preturi mai mari, este depozitat la maturare, dupa care este scos la vanzare. La ora 9.00, in fiecare dimineata, procesul de prelucrare este finalizat, apoi maicile spala pe jos, lasand o curatenie exemplara, dupa care aprind mir si tamaie, care dau un miros uluitor in toata sectia.

„Am infiintat aceasta fabrica de lapte cu ajutorul finantarilor de la Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS), intr-un moment foarte dificil, cand am trecut de la partea noastra de comercializare specific romaneasca la cea europeana. A fost foarte greu, cu toate aprobarile de care am avut nevoie. Nimeni nu stia in tara romaneasca ce aprobari sa ne dea, cum sa ne ajute sa demaram proiectul. Vorbim de anul 2001, pentru ca din 2002 au venit finantarile, fabrica fiind terminata in 2005.

Am facut o asociatie nonprofit, dar nimeni nu stia cum vor fi legile, cum se vor transforma, se temeau toti sa ne dea aprobare pentru fabrica aceasta. Pe urma, cand am pregatit instalatiile, nu stiam cum sa iesim pe piata cu produsele, daca am fi iesit in neregula, ne-ar fi anulat autorizatia de functionare, sa stagnam cu produsele iar nu era bine…

Greu, aproape un an de zile a durat sa obtinem autorizatia. Cand am inceput mai bine activitatea, alta lovitura. S-a micsorat numarul animalelor din zona si am ramas fara materie prima. A fost acel an 2007, cand seceta cumplita i-a facut pe oameni sa-si vanda vacutele. Asa ca am gandit si am pus la punct o ferma cu 30 de capete de vaci, prin care ne asiguram materia prima in acest moment.

O problema dificila si aceasta, sa asiguri un nucleu de animale cu productie buna. Cam 400-500 de litri de lapte strangem zilnic din ferma noastra si il prelucram la fabricuta”, ne-a marturisit staretul Manastirii Moreni, parintele Meletie Mercas. Zilnic, de pe poarta fabricii de lapte din manastire ies 40-50 de kilograme de cas si urda.

Lacas de cult cu o istorie zbuciumata


Istoricul acestui lacas de cult este unul aparte. Manastirea a fost infiintata in 1540 de catre slugerul Lupan Buznea, un econom al domnitorului Petru Rares, cel care se ocupa cu aprovizionarea cu carne a Curtii Domnesti. Primind aceasta imputernicire de la domnitor, Lupan Buznea a oferit zece hectare de teren acestor tinuturi, pentru ca familia lui, se spune, avea moara in Ghilahoi, partea de jos a satului Deleni.

Aici, sustin localnicii, erau codrii slugerului, asa ca a facut o biserica traditionala, din lut, care avea sa fie sufletul manastirii. „La slujirea altarului au fost numai din neamul Lupastenilor, iar pe parcursul a sute de ani acest loc a fost o manastire de familie”, explica protosinghelul Meletie Mercas, staretul manastirii. Pana in 1800, aici au slujit numai rude din neamul Lupan. Dupa acest an, cand moare ultimul vlastar din neamul Lupastenilor, vin calugari straini de aceasta familie si biserica.

Din cauza neingrijirii, lacasul se darama si se face o alta bisericuta. Pe locul primei biserici de lemn distruse este ridicata o biserica de catre credinciosii Horduna si Giusca, ramasa in picioare si astazi, sfintita la 1850. In 1860, o data cu secularizarea, manastirea se desfiinteaza si ramane asa pana in 1930. „Datorita faptului ca a trecut prin aceasta situatie – manastire de familie, secularizarea -, in 1930 manastirea avea cele 10 hectare de pamant donate de ctitor.

Oamenii din Deleni, credinciosii, au mai donat doua hectare pentru manastire si reinfiiniarea ei”, mai spune preotul. Preotii care au reinfiintat manastirea in 1930 au fost din Basarabia: Pichirim, Filaret si Ignatie. In 1944 au fost impuscati in camera doi dintre calugari, cel mai probabil de catre raufacatorii acelor timpuri.

Calugarii Pichirim si Filaret au murit sub o ploaie de gloante, dupa care lucrurile s-au derulat mai greu. Monahii ramasi aici au pus bazele unei noi staretii si au plantat o livada de nuci, in 1940, care dainuie si astazi. In 1952 devine manastire de maici, pana in 1958. O data cu desfiintarea manastirilor, si lacasul de cult de la Moreni cade prada furiei autoritatilor vremii.

Parintele staret are planuri mari


„In 1990, trimis de Prea-Sfintitul Eftimie, am reinfiintat manastirea de la Moreni si am pus bazele noii manastiri. Nicolae Iorga spune, intr-o trecere prin zona noastra, a Vasluiului, ca «putine locuri sunt ca ale Vasluiului, nici la munte, nici la ses, de o frumusete rara». Am incercat sa facem ceva frumos, care sa ramana ca o incantare, ca o oaza de verdeata. De aceea, cand am venit aici, am pus bazele unui paraclis, ale unei biserici si ale unui corp de chilii. In 1991, datorita conditiilor grele de construit, am ramas cu parterul.

O data cu constructiile, am pus bazele si unor activitati interne, pe care personalul manastirii le desfasoara, si, astfel, sa ne putem castiga existenta si sa facem ceva pe viitor. Am facut ateliere de confectii, tricotaje si broderii, avem si un centru muzeistic micut, dupa care am facut si o fabricuta de prelucrare a laptelui, printr-un fond FRDS, plus o ferma de 30 de vaci si caprine.

La acestea se adauga agricultura, pe cele 12 hectare de teren care apartin manastirii, unde avem livada, gradinarit, vie, stuparit, plus curtea plina de flori”, explica staretul. De anul trecut s-a inceput constructia unui nou corp de cladire, cu sali de mese pentru oamenii cu probleme sociale, pentru cei care vin in trecere, dar si pentru cei din satul de la poalele manastirii, pentru oamenii necajiti care nu au ce manca.

Lucrarile sunt avansate, iar la etaj s-a facut mansardare, rezultand 14 camere unde vor fi gazduite pana la 40 de persoane. „De la inceputul anului viitor, speram ca vom caza autocare intregi, oameni care vor sa se bucure de frumusetea locului. Acum avem circa 20 de locuri pentru cei care vin sa stea la noi, dar nu avem mai multe locuri pentru toate cererile, situatie care se va schimba din 2009.”

Cel mai mare proiect care se va derula in anii urmatori la manastirea de la Moreni este constructia unui centru pentru batrani, in care vor fi cazate zeci de persoane aflate la pensie, care au fost abandonate de familii.

Vesminte episcopale, confectionate la Moreni

Atelierul de la Manastirea Moreni produce vesminte bisericesti de o frumusete rara, distribuite in toate parohiile din Romania. Aici Prea-Sfintitul Corneliu, Episcopul Vicar al Episcopiei Husilor, a comandat la Moreni un vesmant alb, uimitor de frumos. „Maicile lucreaza foarte frumos, masinile sunt noi, pentru ca am considerat ca trebuie masini bune, mai ales ca maicile sunt la inceput in aceasta activitate.

Neavand nici un mecanic aici, am decis sa investim in utilaje bune, la care maicile lucreaza frumos. Activitatea lor, a maicilor, se imparte intre biserica, atelier, flori si gradinarit. Partea de agricultura si ferma se intretine cu personal angajat si barbatii din zona”, explica protosinghelul Meletie Mercas.

***

Psa. Gianina

Did you like this? Share it: