Am cumpărat ieri un auxiliar preoţesc special, absolut splendid, o haină de purtat peste reverendă, de la maicile de la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Moreni, judeţul Vaslui şi mi-au dat şi cartea de vizită. Le-am spus că le facem publicitate şi …iată!, că ne ţinem de cuvânt.

Însă, aseară, când am privit ce lucrase doamna preoteasă pe Sinaxis, mi-am dat seama că publicitase aceeaşi mănăstire, de la care eu cumpărasem veşmântul. E o splendoare, după cum se vede, mănăstirea moldavă şi, vă rugăm să citiţi şi articolul indicat în link, pentru ca toate să aibă sens.

Această dublă întâlnire a familiei noastre cu această mănăstire ortodoxă românească, a cărei ocrotitoare e Prea Curata Stăpână nu poate fi, într-o mie de ani, o coincidenţă, ci o minune! Şi e una din minunile care ne fac, pe fiecare zi, tot mai conştientă prezenţa Maicii lui Dumnezeu în familia noastră, în viaţa şi pastoraţia noastră.

Cu alte cuvinte, dacă Prea Curata Stăpână ştie să ne facă atâtea cadouri de suflet, întâlniri de mare har cu oamenii ei, deşi nu merităm acest lucru, noi cum ar trebui să ne comportăm cu oamenii lui Dumnezeu? Nu ştim cine sunt tainicii prieteni ai sfinţilor, însă, dacă suntem deschişi dialogului şi neaşteptatului continuu…sfinţii înşişi ni-i aduc spre noi pe prietenii lor.

Tocmai de aceea am spus că e minunată dubla întâlnire de ieri: pentru că ce spunea ziarul, au confirmat doamnele/ maicile pe care le-am întâlnit la pangarul improvizat din Piaţa Unirii. Şi e fermecător să vezi cum lucrurile bune auzite de la alţii converg cu cele pe care tu însăţi le observi. Iar dacă această mănăstire românească are numai maici ca cele pe care le-am întâlnit ieri, aici, la Bucureşti, atunci nu ne miră faptul de ce…această mănăstire e hipertehnologizată şi atât de cuceritoare la vedere.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: