În ultima vreme, religia se apropie tot mai mult de ştiinţă, pe măsură ce aceasta din urmă avansează tot mai mult înspre explicarea genezei omenirii. Cel mai recent exemplu a putut fi văzut vineri, când a început, la Vatican, o conferinţă internaţională cu uşile închise pe tema lui Darwin, a evoluţiei şi a designului inteligent, organizată de Academia Pontificală de Ştiinţe.

În deschiderea conferinţei, care se va întinde până marţi, Papa Benedict al XVI-lea, asemenea suveranilor pontifi moderni dinaintea lui, nu a văzut nici o contradicţie între concepţia creştină asupra creaţiei şi ştiinţă, scrie „The Times„.

Joseph Ratzinger l-a citat pe Galileo Galilei – acuzat de erezie de către Biserica Catolică până în 1992 -, care “a văzut natura drept o carte al cărei autor este Dumnezeu, în aceeaşi măsură în care Sfânta Scriptură poartă aceeaşi semnătură”.

“A evolua înseamnă pur şi simplu a «desfăşura un pergament», adică a citi o carte. Imaginea naturii sub forma unei cărţi îşi are rădăcinile în creştinism şi a fost susţinută de numeroşi oameni de ştiinţă”, a continuat el. Potrivit Reuters, Papa Benedict a descris vineri ştiinţa drept goana după cunoaşterea creaţiei lui Dumnezeu.

Ratzinger a precizat că predecesorii săi Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Pius al XII-lea au specificat la rândul lor că “nu există nici o opoziţie între concepţia creaţionistă a credinţei şi dovezile ştiinţelor empirice (n.r. – bazate pe experienţă). Pentru a se dezvolta şi a evolua, lumea a trecut de la nimic la viaţă. În alte cuvinte, trebuie să fi fost creată de prima formă de viaţă care este aşa prin esenţă”.

Suveranul Pontif l-a mai citat pe Papa Ioan Paul al II-lea şi când a spus că “adevărul ştiinţific, care este însuşi o formă de participare la Adevărul divin, poate ajuta filozofia şi teologia să înţeleagă mai bine persoana umană şi revelaţia dumnezeiască asupra omului, revelaţie completată şi perfectată prin Isus Hristos”.

În auditoriul lui Joseph Ratzinger s-a aflat şi profesorul englez Stephen Hawking, în vârstă de 66 de ani, teoretician al originii universului şi autorul best-sellerului “Scurta istorie a timpului”. Într-un interviu acordat agenţiei Reuters anul trecut, acesta a afirmat că “nu este religios în sensul normal al cuvântului”. “Cred că universul este guvernat de legile ştiinţei. Se poate ca aceste legi să fi fost poruncite de Dumnezeu, însă Dumnezeu nu intervine pentru a le încălca”, spunea el.

Vinerea trecută, cosmologul şi-a amintit că a mai participat la o conferinţă ştiinţifică la Vatican acum 30 de ani, când a observat că, din moment ce universul nu are o geneză identificabilă, înseamnă că nu a existat nici o creaţie, arată ,,The Times’’. Apoi a glumit că speră ca Papa să nu-şi fi dat seama de asta, altfel “aş împărtăşi soarta lui Galileo”. De cealaltă parte, Papa Benedict s-a arătat impresionat de tehnologia ce îi permite lui Hawking – paralizat în urma unei boli musculare ce i-a răpit capacitatea de a vorbi – să comunice cu ajutorul unui sintetizator de voce.

Biserica Catolică predă “evoluţia teistă”, ce acceptă evoluţia ca teorie ştiinţifică, dar o consideră parte a unui plan divin. Susţinătorii ei nu văd de ce Dumnezeu nu ar fi folosit procesul evoluţionar în formarea speciilor umane. Luna trecută, Vaticanul a desemnat teoria evoluţiei compatibilă cu Biblia, fără a cere însă scuze postume la adresa lui Charles Darwin, care, în secolul al XIX-lea, a fost atacat de Biserica Angliei pentru argumentele sale ce contraziceau însemnătatea biblică a creaţiei.

La acea vreme, Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a dorit să-şi comunice poziţia oficială în legătură cu evoluţionismul. În schimb, contactat de Cotidianul cu o săptămână înainte de poziţia Vaticanului, în legătură cu acceleratorul de particule de la CERN, părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, declara însă că BOR susţine orice experiment ştiinţific destinat vieţii şi progresului umanităţii.

Totodată, Biserica Catolică nu îmbrăţişează literalmente povestea că Dumnezeu a creat lumea în şase zile, văzând-o mai degrabă drept o alegorie. Viziunea Papei Benedict al XVI-lea s-a schimbat, astfel, de-a lungul timpului. Acum doi ani, de exemplu, ,,The Guardian’’ scria despre intenţia lui de a alinia Biserica Catolică la teoria creaţionistă a “designului inteligent”, prezentată în cadrul unei dezbateri de la palatul său de vară. Deşi majoritatea intelectualilor catolici prezenţi la discuţii dădeau dreptate teoriei lui Darwin, Josph Ratzinger a susţinut încă de la predica de inaugurare a pontificatului că oamenii “nu sunt rezultatele accidentale, fără sens, ale evoluţiei”.

Acum însă, arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului de Cultură al Vaticanului, a anunţat că oamenii de ştiinţă, teologii şi filozofii se vor mai întâlni în martie pentru aniversarea a 150 de ani de la publicarea celebrei lucrări “Asupra orginii speciilor”.

Un alt exemplu al recentei solidarităţi dintre religie şi ştiinţă a putut fi văzut anul trecut, când ,,Newscientist’’ scria despre o conferinţă de presă din Washington DC, unde lideri religioşi şi oameni de ştiinţă şi-au exprimat la comun îngrijorarea faţă de ameninţarea încălzirii globale cauzate de oameni. Participanţii au somat la acţiune imediată printr-un document, semnat de cei 28 de membri ai coaliţiei, printre care profesori universitari, biologi, pastori şi lideri de organizaţii evanghelice.

Cf. sursa.

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: