stingher-in-tot-universul

12. 04. 1996

***

În 1883, Mihai Eminescu vorbea despre „ideea mea vizionară despre nemurirea sufletului”. / „A nu fi fost niciodată este singura formă a existenţei”. Însă aceasta e definiţia…inexistenţei. /

*

Instinctul metafizic nu proiectează spiritul poetului în bastract, dar îl împiedică să se cantoneze în imediat, determinând nu atât o pendulare între cele două planuri, ci o tensiune, rezolvată uneori  –  să-i zicem: pozitiv –  printr-o idee ca aceea a renaşterii succesive a individului, alteori negativ: „orice mărime finită faţă cu infinitul e zero”. De aici „sentimentul de adâncă nimicnicie care ne cuprinde faţă cu Universul”.

*

„Sfinxul e o întrebare, piramida un răspuns şi amândouă o ecuaţie”.

*

Piramida e un finit în raport cu infinitul. Un cerc care se repetă la infinit culminează într-un vârf: obeliscul, acul Cleopatrei. Piramida e viaţa. Sarcofagul e răspunsul. Piramida + sfinxul = corpul îmbălsămat + infinitul ( sufletul). PitagoraEminescuDorin Streinu.

*

„Ceea ce înalţă piramida în infinit este însuşi infinitul din suflet, infinitul sufletului”, M. Eminescu.

*

George Călinescu: „Ţăranul şi Kant îşi pun aceleaşi probleme, dar le rezolvă altfel”.

*

M. Eminescu: „Suntem puteri sublimate”.

*

H. Stendhal: „Dintre elementele spiritului poporului însuşi, în frunte se situează limba, ea este cel dintâi produs spiritual, trezirea spiritului poporului. Deoarece tot ce a creat odinioară spiritul este determinant pentru creaţiile ulterioare”.

*

Camil Petrescu: „Câtă conştiinţă, atâta pasiune, deci –  atâta dramă”.

*

DS: Graba de a arde etapele îmi este specifică, ca de altfel întregii deprinderi româneşti. Arderea etapelor este o necesitate stringentă în cazul meu deoarece dozajul sufletesc este superior formelor de articulare prin scris.

Forţarea cuvântului, a proiectului, a structurii se găseşte în această necesitate: prezentarea adevărului trăit la nivelul şi intensitatea cu care el este experimentat de către subiect.

*

Pentru Camil Petrescu esenţialul era reprezentat de concretul însuşi, pe care îl identifică, nu odată, cu substanţialul văzut ca „participare la concret” sau ca un „contact cu concretul”. E ceea ce el denumea drept capacitatea de a vedea sensibilul.

Ideea romanului Ultima noapte… este aceea că „singura existenţă reală este cea a conştiinţei.” Exaltarea interiorităţii e la ea acasă.

*

Paul Valéry: „Poezia nu este decât literatura redusă la esenţa principiului său activ”.

*

Adrian Marino despre specificul literar. „Literatura e în primul rând efect al sentimentului şi apoi limbă”./ „Literatura este…o neexprimare totală sau, mai bine-zis, o încercare de exprimare a totalităţii interioare şi exterioare a scriitorului”.

*

H. Bergson: „Limbajul transmite ordine şi avertismente”.

*

R. Barthes: ” Limba este dincoace de literatură, stilul este aproape dincolo”.

*

Gustav Jung: „Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva şi undeva, precum sunt lucruri vieţuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis”.

*

Nikolai Berdiaev, în „Revoluţia rusă şi lumea comunistă”, scria: „Taina lumii este ascunsă în libertate. Dumnezeu a dorit libertatea şi de aici a rezultat tragedia lumii”. Însă drama lumii nu stă în libertatea omului, ci în folosirea greşită a libertăţii de către acesta. Dumnezeu e prea bun şi prea iubitor că ne-a făcut liberi. Nu El este de vină că ne-a văzut şi ne-a făcut comunionali cu Sine, ci noi am fost slabi şi ne-am considerat, în mod păcătos, nevrednici de iubirea Sa.

*

Idem: Revoluţia rusă a stat sub semnul fatalităţii şi a avut o esenţă demonică./ Egalitatea este o idee goală şi adevărul social trebuie bazat pe valoarea fiecărei individualităţi, nu pe egalitate. / Metamorfoza oamenilor reprezintă unul dintre cele mai apăsătoare sentimente încercate de mine.

*

Idem: Personalitatea rămâne neschimbată în împrejurări diferite. / Împotriva comunismului nu am dus o luptă politică ci una spirituală. Am luptat împotriva spiritului lui, împotriva duşmăniei lui faţă de spirit. / Am înţeles comunismul ca pe o semnalare a neîmplinirii datoriei creştine./ În concepţia mea comunismul înseamnă nu numai criza creştinismului ci şi criza umanismului.

*

Idem: Experienţa revoluţiei ruse a confirmat una din ideile mele mai vechi, că libertatea nu este democratică, ci aristocratică. / Masele răsculate nu pot suporta povara libertăţii. Dostoievski este cel care a înţeles în profunzime acest lucru.

*

Idem: În comunismul rus voinţa de putere s-a dovedit mai puternică decât voinţa de libertate. / În orice ţară comunistă hârtiile [ actele, dosarele personale n.n.] au avut o valoare sfântă. Într-o mare măsură aceste ţări erau o împărăţie birocratică a hârtiilor.

*

Pr. Dorin

Did you like this? Share it: