Mai multe imagini aici.
*
Ziua morţii sale a fost zi de doliu naţional
2009-01-19/00:06/ Chisinau (IPN) În semn de profundă durere în legătură cu moartea tragică a eminentului poet Grigore Vieru, clasic al literaturii naţionale contemporane, Preşedintele Republicii Moldova a decretat ziua funeraliilor poetului Grigore Vieru, marţi, 20 ianuarie 2009, drept zi de doliu naţional.
Un comunicat de presă al preşedenţiei, anunţă constituirea, prin acelaşi decret, a Comisiei de stat pentru organizarea funeraliilor poetului.
Conform decretului, în ziua de 20 ianuarie 2009, în toate localităţile republicii vor fi arborate în bernă drapelele de stat; la ora 10.00, se va cinsti memoria poetului Grigore Vieru prin păstrarea unui moment de reculegere; instituţia publică naţională a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” va organiza transmiterea în direct a ceremoniei funeraliilor poetului Grigore Vieru. În toate instituţiile de învăţămînt se va organiza o oră a memoriei poetului Grigore Vieru.
De asemenea, se recomandă autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor să renunţe la desfăşurarea, în ziua de 20 ianuarie 2009, a acţiunilor distractive de masă; redacţiilor ziarelor, posturilor de radio şi televiziune să ţină cont de specificul zilei la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor din această zi.
Din componenţa Comisiei de stat pentru organizarea funeraliilor poetului Grigore Vieru fac parte: preşedintele Parlamentului Marian Lupu, ministrul sănătăţii Larisa Catrinici, preşedintele Uniunii Scriitorilor Mihai Cimpoi, primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, preşedintele Academiei de Ştiinţă Gheorghe Duca, primarul satului Pererâta, raionul Briceni Victoria Migalcean, consilierul Preşedintelui R. Moldova Viorelia Moldovan-Batrînac, viceministrul culturii şi turismului Ion Munteanu, şeful Aparatului Guvernului Mihail Pop, ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc, viceprim-ministrul Victor Stepaniuc, ministrul educaţiei şi tineretului Larisa Şavga, preşedintele instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio- Moldova” Valentin Toderacan.
La rândul său, Comisia de stat, a ţinut cont de doleanţele familiei răposatului şi a decis de a expune corpul neînsufleţit al poetului Grigore Vieru pentru rămas bun, în incinta Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Ceremonia de petrecere în ultima cale va avea loc marţi, 20 ianuarie 2009 cu începere de la ora 09.00. Funeraliile vor avea loc în mun. Chişinău la cimitirul central din strada Armenească.
Ziarul de Gardă anunţă că, în dupa amiaza zilei de luni trupul neînsufleţit al lui Grigore Vieru va fi adus la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla. Parohul Bisericii, Ioan Ciuntu, a comunicat că oricine va dori să vină să îţi ia răspuns de la poet, va găsi uşile deschise. La Biserică va fi plasată şi o Carte a Memoriei, unde oricine va putea lăsa un mesaj în memoria marelui poet.
****
2009-01-19/12:02/ Chisinau (IPN) Corpul neînsufleţit al poetului Grigore Vieru va fi adus la Biserica Sf. Teodora de la Sihla din Chişinău luni, în jur de ora 14.00, şi va rămâne aici până marţi dimineaţă, ora 09.00. După aceasta, sicriul va fi dus pentru câteva ore în holul Teatrului Naţional de Operă şi Balet, unde scriitori, oamenii de cultură, politicieni, cititorii de toate vârstele îşi vor putea lua rămas bun de la poet.
Preşedintele, Vladimir Voronin, este aşteptat la Teatrul Naţional de Operă şi Balet către ora 10.00. Deocamdată agenda şefului statului nu prevede participarea lui la funeraliile poetului, a precizat Natalia Vişanu, şefa Serviciului de protocol a Preşedinţiei.
De la Teatrul Naţional de Operă şi Balet, cortegiul funerar se va îndrepta către Cimitirul Central de pe str. Armenească, cu un popas lângă monumentul domnitorului Ştefan cele Mare şi Sfânt.
Inima lui Grigore Vieru a încetat să bată la 18 ianuarie, în urma unui tragic accident rut ier suferit cu două zile mai devreve.
Deocamdată, Ambasada României la Chişinău nu a precizat cine dintre oficialii români vor participa la funeraliile poetului.
****
2009-01-19/13:42/ Chisinau (IPN) Scriitorii, oamenii de cultura, cititorii de toate varstele care i-au indragit opera, deplang decesul prematur al poetului Grigore Vieru, care a fost un adevarat simbol al Renasterii nationale basarabene, al luptei pentru limba romana si identitatea noastra romaneasca, se arata intr-o declaratie comuna semnata de peste 70 de personalitati ale vietii culturale din Republica Moldova.
Potrivit acestora, activitatea publica si literara a marelui poet a contribuit decisiv la constiinta unitatii spatiului cultural romanesc prin participarea la cele mai importante evenimente culturale de pe ambele maluri ale Prutului. Semnatarii subliniaza valoarea de pedagog al neamului a poetului, care a modelat spiritul binelui si frumosului a generatii intregi de copii si adolescenti.
Prin intermediul volumelor publicate, poetul a contribuit in mod substantial la innoirea mentalitatii si viziunii privind destinul istoric al neamului nostru si locul sau in contextul civilizatiei contemporane, se mentioneza in declaratia, citata de Info-Prim Neo.
Scriitorii considera disparitia lui Grigore Vieru o pierdere grea si irecuperabila a intregii literaturi si culturi romane. „Ramane nemuritoare creatia sa inspirata de tot ce avem mai sfant: mama, iubirea, limba romana, adevarul istoric, neamul romanesc.
Locul marelui poetului decedat in ziua Sfantului Grigorie cel Mare se afla in „panteonul sacru al neamului romanesc” incheie semnatarii declaratiei.
Printre cei care au semnat seclaratia se numara: Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Spiridon Vangheli, Petru Soltan, Andrei Strambeanu, Nicolae Dabija, Ion Hadarca, Valeriu Matei, Igor Cretu, Anatol Codru, Anatol Gujel, Leonida Lari, Teo Chiriac, Nicolae Rusu, Marcela Benea etc.
Funeraliile vor avea loc marti, 20 ianuarie, decretata zi de doliu national in toata republica. Corpul neinsufletit va fi expus in holul Teatrului National de Opera si Balet marti, dupa ora 9.00. Pana atunci se va afla la Biserica Sf. Teodora de la Sihla.
2009-01-19/13:44/ Oficiali de la Bucuresti transmit condoleante tuturor celor care l-au iubit si admirat pe Grigore Vieru
Chisinau (IPN) Presedintele Romaniei, Traian Basescu, spune ca poetul Grigore Vieru a fost o „voce a constiintei romanesti” si ca va ramane in memorie „prin dragostea sa pentru limba si istoria romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin idealurile pe care le-a slujit neobosit”.
„Stingerea sa din viata reprezinta o mare pierdere pentru cultura romana. Pe aceasta cale, doresc sa transmit sincere condoleante familiei sale! Dumnezeu sa-l odihneasca!”, se spune in mesajul de condoleante al presedintelui roman.
Si premierul Emil Boc, a venit cu un mesaj de condoleanta: „Am primit cu profund regret vestea trecerii la cele vesnice a marelui poet si patriot Grigore Vieru.
Artist si militant, liric de mare talent si constiinta inalta, inovator in creatie dar si pastrator al traditiei, Grigore Vieru si-a castigat un loc de cinste in memoria culturala a tarii noastre. Aduc un omagiu celui care, prin credinta si forta morala cu care s-a dedicat apararii limbii, spiritului si valorilor romanesti, a devenit un model de patriotism si un simbol. Sincere condoleante familiei, prietenilor, tuturor celor care l-au iubit si admirat!”, scrie pe pagina web a Guvernului Romaniei, transmite Info-Prim Neo.
Intr-o interventie televizata poetul Adrian Paunescu spune: ”in mod normal, in Romania ar trebui sa fie doliu national. Pentru ca nu moare oricine. Moare nu numai sufletul Basarabiei, ci o parte importanta din sufletul Romaniei.
„Fac apel la autoritati, la presedinte si la primul ministru sa declare doliu national la moartea unui poet de geniu, la moartea unui poet care atat prin viata sa de pana acum, cat si prin moartea sa, se aseaza la temelia unitatiii nationale. Noi vom fi ceva in lume, daca o sa stim sa ne pastram sensibilitatea si legamintele fata de cei care ne-au premers. Iata, Grigore Vieru intra in randul celor care ne-au premers!”,a spus Adrian Paunescu , citat de Agerpres.
2009-01-19/14:52/ Am pierdut un poet, dar am câştigat un mare Ambasador în ceruri
Chisinau (IPN) Grigore Vieru a fost un simbol al renaşterii naţionale, iar moartea poetului reprezintă o pierdere irecuperabilă, a declarat pentru Info-Prim Neo preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Mihai Cimpoi.
„Prin întreaga sa activitate, prin opera sa, Grigore Vieru a dialogat cu cei mici şi cu cei mari anume despre acest destin al nostru, despre identitatea noastră, despre adevărul ştiinţific şi istoric, făcând o punte de legătură între cultura românească din Basarabia cu cea din Ţară. Grigore Vieru a fost şi va rămâne o personalitate unică, irepetabilă, o fiinţă într-o poezie, într-un adevăr, într-o limbă română, întru dreptate”, a spus academicianul.
Poetul Iulian Filip spune că Grigore Vieru, care l-a modul cel mai direct a lucrat în fiecare casă, prin copii, prin cuvânt, i-a sensibilizat şi pe cei maturi ca să descopere opera de-o seamă cu dânşii. „Nu am mai avut un aşa precedent de consacrare şi de angajare totală, şi cre d că e o pierdere irecuperabilă”, a spus poetul.
Compozitorul Eugen Doga, prieten cu Grigore Vieru, susţine că acesta a fost „o stea” despre care „puţine lucruri frumoase s-au spus”. „S-a stins o stea. Steaua care din păcate n-a fost de mulţi văzută, dar lipsa căreia, acum, ca niciodată, este observată, deoarece ea era nu numai lumină, era şi căldură, era şi spirit (…) A fost un om ieşit din comun. Pe plaiurile acestea niciodată nu a mai fost ceva de această mărime, de această valoare, de această importanţă pentru neamul nostru. Este o pierdere pentru tot neamul, indiscutabil (…) Puţine lucruri frumoase s-au spus în adresa lui, ăsta este păcatul nostru”, a spus compozitorul.
„Era cel mai cunoscut scriitor român”, a spus despre Grigore Vieru scriitorul Nicolae Dabija. „M-am convins de asta aflându-mă cu el în comunităţile locuite de români, din Ungaria, Serbia, Bucovina de Nord, Basarabia de S ud. El a fost pentru noi un model, el a fost un stegar şi am impresia că a căzut stegar. Dar drapelul a fost preluat îndată de acele generaţii care au fost crescute de manualele pe care le-a scris Vieru, crescute de poeziile lui, de cântecele lui”, a spus Dabija.
Scriitorul îl caracterizează pe Grigore Vieru ca pe „o fire atât de modestă încât se străduia parcă să meargă printre noi mai mult în vârful degetelor. Astfel încât să nu deranjeze, astfel încât să nu observăm ca îi suntem contemporani”. „Prezenţa lui la acele Mari Adunări Naţionale de la începutul anilor 80 încuraja mulţimea. Meritele lui în limba română, revenirea la alfabetul latin, lupta pentru identitate naţională sunt enorme”, a spus Dabija.
„Am pierdut un poet, dar am câştigat un mare Ambasador în ceruri”, a spus scriitorul Aurelian Silvestru. „Divinitatea e cu noi, pentru că şi poetul a rămas cu noi. A rămas zidit în versuri, în cuvinte, în durerea r omânilor de pretudindeni pe care a purtat-o cu atâta demnitate pe umerii săi firavi.”, a mai spus Aurelian Silvestru.
Inima lui Grigore Vieru a încetat să bată la 18 ianuarie, în urma unui tragic accident rutier suferit cu două zile mai devreve. Potrivit Ministerului Sănătăţii, Grigore Vieru a decedat în urma unui stop cardiac la orele 01.20 în noaptea de sâmbătă spre duminică, 18 ianuarie. Decesul s-a produs pe fundalul de insuficienţă cardiovasculară, insuficienţă renalo-hepatică şi insuficienţă respiratorie.
Corpul neînsufleţit al poetului Grigore Vieru va fi înmormântat la Cimitirul Central de pe str. Armenească. Marţi, 20 ianuarie 2009, a fost decretată drept zi de doliu naţional.
Cf. sursa
*
Trupul neinsufletit al lui Grigore Vieru a fost depus, marti, la Teatrul de Opera si Balet, unde a fost oficiata si o slujba de pomenire, de catre un sobor de preoti din Republica Moldova si Romania. Cortegiul funerar a facut un popas la monumentul lui Stefan cel Mare.
Printre cei veniti sa il omagieze pe poet s-au numarat politicieni, deputati din Parlament, reprezentanti ai corpului diplomatic si membri ai Guvernului. La ceremonie au participat si fostii presedinti ai Republicii Moldova, Mircea Snegur si Petru Lucinschi, precum si scriitori, compozitori, interpreti, oameni de stiinta, actori, profesori de la diferite institutii de invatamint, elevi si studenti, admiratori ai creatiei lui Grigore Vieru. La inmormantare a participat si ministrul roman al Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Theodor Paleologu.
DW
Intr-un mesaj de condoleante, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a afirmat ca Grigore Vieru a fost o „voce a constiintei romanesti” si ca moartea sa este „o mare pierdere pentru cultura romaneasca”. De altfel, presedintele Traian Basescu a semnat, luni, decretul privind conferirea post-mortem a Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce poetului Grigore Vieru.
Poetul basarabean Grigore Vieru a murit in noaptea de sambata spre duminica, la ora 1:30. El era internat in sectia de reanimare a Spitalului de Urgenta din Chisinau, grav ranit, cu multiple fracturi, dupa ce fusese implicat intr-un grav accident de circulatie in noaptea de joi spre vineri. Grigore Vieru ar fi implinit, pe 14 februarie, 74 de ani.
*
Gândul / Antena 3 /
*
Calin Vieru, fiul poetului, a declarat ca potrivit testamentului tatalui sau, acesta a dorit sa fie inmormantat alaturi de mama sa, dar nu la Pererata, cum s-a crezut iniţial, ci la Chisinau, urmand ca osemintele mamei sale sa fie deshumate si aduse la cimitirul Armenesc. Acest lucru se va face insa ulterior.
„In semn de profunda durere in legatura cu moartea tragica a eminentului poet Grigore Vieru, clasic al literaturii nationale contemporane, presedintele Republici Moldova Vladimir Voronin, a semnat decretul privind declararea zilei de doliu national si constituirea Comisiei de stat pentru organizarea funeraliilor poetului Grigore Vieru”, anunta un comunicat al Presedintiei, potrivit Newsin.
Prin decret se recomanda autoritatilor publice, intreprinderilor si organizatiilor sa renunte la desfasurarea, in ziua de 20 ianuarie 2009, a actiunilor distractive de masa; redactiilor ziarelor, posturilor de radio si televiziune sa tina cont de specificul zilei de 20 ianuarie 2009 la editarea publicatiilor si la formarea programelor din aceasta zi.
Paleologu: Moartea lui Vieru a lasat literatura romana fara un poet, un frate, un om
„Ne-a intristat profund vestea mortii lui Grigore Vieru, un mare poet, un simbol al literaturii romane din Basarabia, un om care si-a dedicat viata limbii romane. (…) Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, Theodor Paleologu, isi exprima regretul pentru disparitia celui care a fost Grigore Vieru si transmite sincere condoleante familiei”, se arata intr-un comunicat al ministerului.
„Am primit cu adanca tristete vestea disparitiei dintre noi a poetului basarabean Grigore Vieru. Voce a constiintei romanesti, Grigore Vieru va ramane in memoria noastra prin dragostea sa pentru limba si istoria romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin idealurile pe care le-a slujit neobosit. Stingerea sa din viata reprezinta o mare pierdere pentru cultura romana”, se precizeaza in mesajul de condoleante transmis de presedintele Traian Basescu.
„Grigore Vieru era un poet ciudat, cu o anume fragilitate, vulnerabilitate in fiinta sa. In acelasi timp, era un poet cu un cuget tare, de aceea cei cu spiritul obiectiv il pot considera un simbol al luptei nationale din Basarabia. Pastrand proportiile, el si generatia sa reprezinta pentru aceasta provincie romaneasca de peste Prut ce a reprezentat generatia lui Goga pentru Transilvania de inceput de secol XX.
Exista o similitudine de destin care are si un ecou pe plan poetic. Vieru, Dabija si alti poeti basarabeni recurg la un vers simplu, care poate fi inteles si de catre cei izolati de restul Europei, aflati sub ocupatia straina. Ei scriu o poezie traditionala, transpusa in formule lirice simple. Publicistii din Bucuresti s-au grabit sa-l judece, savarsind astfel, inainte de toate, un pacat moral, pentru ca oamenii aceia si-au pus pielea la saramura, scriind, in timp ce colegii lor ilfoveni nu faceau altceva decat sa se joace cu cuvintele”, a afirmat Eugen Simion, presedintele sectiei de Filologie si Literatura a Academiei Romane.
„Ce poti sa spui intr-un asemenea caz, decat ca un om ca el nu merita sa piara din cauza unui accident stupid?…Grigore Vieru era unul dintre poetii buni din Basarabia. Il cunosteam de dinainte de 1989. Am scris o cronica despre primul sau volum de versuri, aparut in Romania putin dupa mijlocul anilor ’80, la editura Eminescu. La acea data, cred ca era prima sa carte aparuta in Romania. Imi pare rau ca nu ne-am mai vazut de multa vreme si de cele intamplate”, a spus Manolescu, citat de Newsin.
Grigore Vieru, patriotul care a facut pod de cuvinte peste Prut
S-a nascut pe 14 februarie 1935, in satul Pererita din fostul judet Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova.
A debutat editorial pe cand era student, in 1957, cu o placheta de versuri pentru copii, „Alarma”, apreciata de critica literarã. In timpul studentiei, din cauza lipsurilor materiale, a fost nevoit periodic sa abandoneze cursurile. Dupa ce a absolvit, in 1958, Institutul Pedagogic „Ion Creanga” din Chisinau, Facultatea Filologie si Istorie, Grigore Vieru s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scanteia Leninista”, actualmente „Noi”, si a publicat a doua culegere de versuri pentru copii, „Muzicute”.
Pe 8 iunie 1960 s-a casatorit cu Raisa, profesoara de romana si latina, cu care are doi fii. In acelasi an, Vieru s-a angajat ca redactor la revista „Nistru”, in prezent „Basarabia”, publicatie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Intre anii 1960 si 1963, a activat ca redactor la editura „Cartea Moldoveneasca”, publicand, in 1961, doua plachete de versuri pentru copii, „Fat-Frumos curcubeul” si „Buna ziua, fulgilor!”, iar in 1963 cartile pentru copii „Multumim pentru pace” (versuri) si „Fagurasi” (versuri, povestiri si cantece). In 1964, i-a fost publicat, in revista „Nistru”, poemul „Legamant”, dedicat lui Mihai Eminescu.
Volumul „Versuri pentru cititorii de toate varstele”, aparut in 1965, a fost distins, doi ani mai tarziu, cu Premiul Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii si tineret. In 1967, i-au aparut culegerea pentru copii „Poezii de seama voastra” si poemul „Barbatii Moldovei”, publicat de revista „Nistru”. Poemul continea o dedicatie pentru „nationalistul” Nicolae Testimiteanu, care i-a facut pe cei de la cenzura sa opreasca tiparirea si sa scoata dedicatia cu pricina.
Anul 1968 a produs o cotitura in destinul poetului, consemnata de volumul de versuri „Numele tau”. Cartea este apreciata de critica literara drept cea mai originala aparitie poetica. In chiar anul aparitiei, volumul a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana.
Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi”, „Lucian Blaga” si „Brancusi”, iar alte douã sunt inchinate lui Nicolae Labis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara in lirica basarabeana de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In 1971 a aparut placheta „Versuri”, iar in 1973 Grigore Vieru a trecut Prutul, intr-o delegatie de scriitori sovietici. A avut prilejul, astfel, sa participe la intalnirea cu redactorii revistei „Secolul XX”, printre care Dan Haulica, Stefan Augustin Doinas, Ioanichie Olteanu, Geo Serban si Tatiana Nicolescu, si sa viziteze, la rugamintea sa, manastirile Putna, Voronet, Sucevita, Dragomirna si Varatec. Mai tarziu, poetul a facut urmatoarea mãrturisire: „Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata intreaga am visat sa trec Prutul.”
In anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, i-a facut o invitatie oficiala din partea uniunii, careia poetul i-a dat curs. Grigore Vieru a vizitat Transilvania, insotit de poetul Radu Carneci. In 1977, tot la invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania, a mers, impreuna cu sotia, prin mai multe orase din Romania: Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca si Iasi.
In acest timp, i-au fost publicate volumul de versuri „Aproape”, aparut in 1974, cartea pentru cei mici „Mama” ilustrata de Igor Vieru in 1975, si volumul „Un verde ne vede!”, pentru care i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
In 1978 i s-a publicat, la editura Junimea din Iasi, volumul „Steaua de vineri”, prefatata de Nichita Stanescu, prin care s-a rupt tacerea intre scriitorii romani de pe ambele maluri ale Prutului.
In 1980, lui Grigore Vieru i-au aparut „Abecedarul pentru prescolari”, „Albinuta”, „Fiindca iubesc”! (o noua culegere de versuri lirice) si „Sa cresti mari!” (culegere de cantece pentru copii).
Un adevarat succes a reprezentat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela” in 1982, regizat de Ion Popescu Gopo, cu muzica compusa de Eugen Doga, iar autorul textelor pentru cantece – Grigore Vieru.
In 1983, a aparut „Taina care ma apara”, in care s-au simtit primele accente profund sociale din creatia poetului. Anul urmator, Grigore Vieru si-a adunat cele mai frumoase poezii si cantece, medalioane si secvente publicistice in volumul „Scrieri alese”.
Cu ocazia implinirii a 50 de ani de existenta, Grigore Vieru a dorit sa faca, in 1985, un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi „Palatul National”), insa evenimentul a fost interzis din ordine de la cel mai inalt nivel. Trei ani mai tarziu, in saptamanalul „Literatura si Arta”, a aparut primul text poetic postbelic tiparit in Basarabia cu litere latine, semnat de Grigore Vieru. I se acorda cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
In 1989 a fost votat deputat al poporului. Dupa 1990, adunand in jurul sau pe cei mai populari interpreti si compozitori de muzica usoara din Basarabia, poetul a intreprins un turneu de succes in Moldova de peste Prut. Grigore Vieru a devenit membru de Onoare al Academiei Romane in 1990 si membru corespondent in 1993.
Dupa Revolutia din 1989, in Romania i-au fost publicate mai multe carti intre care „Hristos nu are nici o vina!” (1991), „Curatirea fantanii” (1993), „Rugaciune pentru mama” (1994), „Izbavirea” (1999), volumul antologic „Cartea Vietii Mele” (2002). La Electrecord, Bucuresti, in 1992, a aparut discul de cantece „Rasai”, realizat impreuna cu Doina si Ion Aldea-Teodorovici, pe care apare celebra melodie inchinata lui Mihai Eminescu.
Culegeri din lirica si poezia sa pentru copii au aparut, de-a lungul anilor, in Franta, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Bielarus, Tadjikistan, Azerbaidjan, Kargazstan si in alte tari.
In 1992, a fost propus de Academia Romana pentru Premiul Nobel pentru Pace si i s-a conferit titlul onorific de „Scriitor al poporului din Republica Moldova”. In 1995, cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani, a fost sarbatorit oficial la Bucuresti, Iasi si la „Uniunea Scriitorilor din Chisinau”. In acelasi an, poetul a fost ales membru al Consiliului de administratie pentru Societatea Romana de Radiodifuziune.
Anul urmator, de Rusalii, poetul a pus o piatra funerara comuna, pentru mama sa si pentru el, pe mormantul celei care i-a dat viata, cu urmatoarele epitafuri daltuite de sculptorul Tudor Cataraga: „Pierzand pe mama, iti ramane Patria, dar nu mai esti copil”, iar pentru sine: „Sunt iarba, mai simplu nu pot fi”. Sensul epitafului sau Grigore Vieru l-a explicat celor prezenti: „A fi simplu nu este o treaba usoara. A fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi, in numele celor multi, pana cand te preschimbi in iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?”
In decembrie 2008, a fost lansat la Iasi volumul „Taina care ma apara”, care cuprinde creatiile importante ale poetului din ultimii 50 de ani.
In 2000, Grigore Vieru a fost decorat cu Medalia guvernamentala a Romaniei „Eminescu”- 150 de ani de la nastere.
Cf. sursa.
*
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=EAHhyJ0mt1k]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=JrNoiqxh-VA]
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=JBgw31Je94c]
*
Andrei Bădin
*
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3pLTDUXhuuE]
*
Am scăpat din primejdii mari,
Pentru a pieri dintr-o pricină neînsemnată.
………………….
Este epitaful de pe crucea sa?