„Luceafărul” în Cartea recordurilor sau ce mai receptează din Eminescu „generaţia youtube”

eminescu-vazut-de-sabin-balasa

După ce anul trecut NASA boteza un crater de pe planeta Mercur cu numele lui Eminescu, anul acesta, mai precis de Valentine’s Day, poetul naţional intră, aşa cum arată MEDIAFAX, în istoria Academiei Recordurilor Mondiale, cu cele 98 de strofe ale „Luceafărului”, omologat astfel drept cel mai lung poem de dragoste.

În versiunea celor de la World Records Academy, „Luceafărul” „este povestea unei tinere prinţese care se ruga în fiecare seară la luceafăr. Luceafărul se îndrăgosteşte de ea şi este dispus să renunţe la nemurirea sa, dar îşi dă seama că dragostea pură pe care i-o poartă tinerei nu poate fi materializată în lumea muritorilor”, aflăm de pe site-ul Academiei.

Pentru „generaţia YouTube”, „poemul poate fi descris drept o combinaţie între «Pe aripile vântului» (este o dramă romantică), «Star Trek» (conţine entertainment SF) şi «Love Story» (este unul dintre cele mai romantice poeme, sfârşindu-se, la rândul lui, dramatic) – ceea ce îl face nu doar un poem romantic, ci un poem modern al mileniului trei”, completează articolul publicat pe site-ul World Records Academy .

Entuziasmul autorilor nu-l scapă din vedere nici pe celebrul tei al poetului, aflat în Parcul Copou din Iaşi, devenit, în versiunea Academiei, „una dintre destinaţiile preferate ale romanticilor din întreaga lume (…). Turişti din toate colţurile lumii – din Japonia, până în Brazilia – vin aici şi se sărută în apropierea copacului, despre care se spune că aduce noroc în dragoste”. Pentru a sublinia caracterul excepţional al teiului, articolul îl citează chiar pe Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iaşi, după părerea căruia „este un miracol că acest copac a supravieţuit atâta vreme”.

Articolul despre noul record omologat chiar de Ziua Îndrăgostiţilor este însoţit atât de conţinutul integral al „Luceafărului” eminescian, tradus în limba engleză, dar şi de o versiune multimedia a poemului. Mai precis, de un montaj cu versurile poemului şi imaginile-clişeu realizat de Sabin Bălaşa pornind de la povestea de dragoste derulată tragic în cele aproape o sută de strofe.

Linkul către pagina de Wikipedia destinată lui Mihai Eminescu este completat printr-o serie de precizări desprinse parcă din comentariile hiperbolice din culegerile pentru liceeni: „Mihai Eminescu este adesea descris ca esenţa sufletului românesc, limba română literară modernă fiindu-i foarte mult îndatorată”. Nu lipseşte nici încadrarea scriitorului în contextul european, realizată în aceiaşi termeni elogioşi, autorul „Luceafărului” fiind considerat „ultimul mare romantic al Europei, nu în ultimul rând pentru că a dat glas muzicii unice a tristeţii dragostei”, se încheie apoteotic prezentarea.

Alte recorduri înregistrate la secţiunea de arte a Academiei sunt cel mai mare desen cu cretă pe asfalt, cel mai lung maraton de chitară, cea mai mare sculptură din gheaţă înfăţişându-l pe Moş Crăciun, dar şi cea mai grasă sumă încasată vreodată la o licitaţie individuală din domeniul artelor, atinsă anul trecut de către Damien Hirst.

Sursa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *