Glasul comentariului
Un articol dedicat comentariilor şi comentatorilor noştri. Ce găsim dacă ne întoarcem în timp? Cine a spus şi, mai ales, ce?
Semiotikos [14. 12. 2006] ne spunea că ortodocşii au uitat faptul că sunt obligaţi să devină sfinţi. Unggaby îşi exprima durerea faţă de înapoierea tineretului postrevoluţionar pe data de 16. 01. 2007. Tonysss considera, pe data de 25. 01. 2007, că „ideile simple sunt cele mai drepte”.
Smerenia [9. 02. 2007] credea că oamenii care vin să ne citească reacţionează în faţa platformei noastre ca în faţa Sfântului Altar, văzându-mă ca preotul care le vorbeşte. Pr. Lucian Grigore [ 27. 01. 2007] considera că trăim „un creştinism formal, apatic, lipsit de entuziasm şi de frământări lăuntrice”.
Bogdan Stârceanu [23. 02. 2007] ne spunea că lumea secularizată a dezbrăcat natura de sens şi o foloseşte numai în scopuri utilitariste. Dorin Teodor Moisa [17. 03. 2007] afirma faptul că autorităţile legiferează ceea ce nu pot stăvili sau controla.
Ilie Catrinoiu era dezgustat de prezenţa non-gândirii în mass media [2. 03. 2007]. Monica Sumalan [18. 05. 2007] : „iubirea are puterea purificatoare de a salva lumea de la dezastrul sufletelor care trăiesc în întuneric”. Patratosu [7. 05. 2007] considera că afirmarea în spaţiul public cere o responsabilitate mai mare decât cea în spaţiul privat.
Medeea [24. 06. 2007] : „suntem atât de răi încât nu ne vine să credem că unii chiar au ajuns la sfinţenie” şi astăzi. Claudiu Dobra [20. 06. 2007] : „S-ar putea ca cei care vor trăi in momentul revenirii Mantuitorului pe pământ fie să facă cunoştinţa cu un eveniment apocaliptic, în care actuala creaţie să dispară şi să apară una noua, fie să aibă parte de o metamorfozare a acestei creaţii”.
Liviu Dorobat [12. 06. 2007]: „tinerii îşi strigă disperarea şi ţipătul lor este unul mut”. Irina [3. 06. 2007]: „ca şi creştini nu trebuie să fim rupţi de realitate, ci [trebuie] să ştim să o înfruntăm şi s-o biruim cu înţelepciune, cum ne-a îndemnat şi Hristos”.
JS Bangs [4. 07. 2007]: „Ritualul neoprotestant este dulceag, chiciuros, sentimental, şi, în acelaşi timp, sec, lipsit de frumuseţe adevărată, faţă de ritualul ortodox”. Sicam [8. 08. 2007]: „În Apus şi în America mulţi se convertesc la Ortodoxie fără să-i forţeze nimeni ci [ pe ei] îi luminează Duhul Sfânt.
Iuliana [ 4. 08. 2007] : „Am sentimentul clar că Rebreanu a dorit să redea [ în romanul Ion n.n.] o societate aberantă, roasă de multiple rele duhovniceşti”. Ciprian Simuţ [11. 08. 2007] : „Cine spune că Dumnezeu e doar bun, minte cu obstinaţie! Dumnezeu este preabun, atotbun„.
Karina [9. 08. 2007] : „Misiunea creştinilor – am crezut întotdeauna – că este una de împrăştiere a propriei credinţe”. […]
Comentariul trebuie să evidenţieze ceva, să afirme, să aducă o corecţie sau un surplus informaţional. Comentariul e o acţiune de mult bun gust şi de mult bun simţ. Tocmai de aceea, când nu primeşti un feedback corect, ci unul bădăran, răspunzi, cel mai adesea, în ton cu cel care ţi-o cere.
Îmi place să învăţ de la alţii. Îmi place să citesc lucruri de mare fineţe. Îmi plac, deopotrivă, scriiturile aprinse, vulcanice, cât şi cele meticuloase, ca un puzzle. Iubesc tonalităţile multiple pentru că iubesc manifestările personale multiple. Dacă ştii să scrii în multe feluri arăţi că ai o personalitate bogată, impunătoare.
Comentariul e o carte de vizită, e semnătura proprie tale persoane cu care rămâi în amintirea altora.
