Dinamismul vă vrea!

Onlineul înseamnă să ştii să te mişti. Să te mişti, să cauţi, să treci când pe deasupra…cu avionul, când, pe dedesubt, cu submarinul…şi să ajungi acolo unde trebuie. Şi unde trebuie? La comunicare. Comunicarea ideilor sentiment, a imaginilor valoare, a valorilor care aprofundează.

Nu trebuie să subliniez prea mult…şi totuşi trebuie, că onlineul se creează cu oameni profunzi şi nu cu roboţi. Nu cu copy paste-uri infinite, tacticoase şi  fără bun simţ, ci cu profunzime şi specializare continuă. De aceea, din această seară, suntem alături de campania domnului Mihai Marcu: Aici NU se plagiază!, adică nu se fură conţinut…pentru a fi revendicat ca al nostru.

Tot din această seară…publicităm, cu icon publicitar, platforma Teologie Patristică, a Pr. Drd. Ştefan Zară, doctorand în Patrologie, din Bucureşti, colegul nostru…care ne propune tuturor, în mod gratuit, o bogată colecţie de cărţi teologice pentru download.

Trebuie să te mişti…galant. Ştiu că verbul a te mişca are conotaţii parvenitiste…Însă aici noi îl folosim în cel mai bun sens  al său şi anume: trebuie să fii profesionist…ca să creezi online de calitate…şi creezi online de calitate, dacă eşti un profesionist al multidisciplinarităţii şi al relaţiilor amiabile, a prieteniilor valorice.

Din 2006…tot spun aceste lucruri…şi, se pare, că au prins în mintea multora. Onlineul românesc se schimbă continuu…dar şi cel ortodox. Însă, din păcate, onlineul ortodox e încă…unul neprofesionalizat, creat de oameni care nu produc din ei…ceea ce editează la nivel online. Poate că mai trebuie să aşteptăm puţin, până când profesioniştii vor veni ca să se producă în mediul…proximităţii mediatice.

Vreau să încurajez pe toţi cei care vor să se apuce de creat la nivel online dintre teologii români şi să le spun că e atât de uşor să fii tu însuţi…şi să începi să creezi în mod curent. Putem începe cu ustensile mai scumpe sau mai sărace, cu un calculator, cu un laptop, cu un aparat de fotografiat, cu un scaner, cu un xerox…şi vom ajunge [dacă e nevoie putem ajuta cu lecţii gratuite de editare] să simţim, că totul e atât de simplu…ca pusul mâinii pe telefon ca să vorbim.

Primul pas e greu…pentru un profesionist în ceva anume, pentru că să performeze la nivel online. Dacă cineva vine şi ştie ce vrea să facă…se vor găsi parteneri de dialog, se vor găsi oameni care să sprijine iniţiativa lui…relaţii parteneriale şi de publicitare.

Între 2006-2009 noi am creat la nivel online câteva zeci de canale…şi trei principale, cu peste 6000 de articole…cu cele mai mici resurse. Mijloacele de editare, în afară de cele câteva ustensile din afara calculatorului sunt la nivel online. Editor de pagină, editor de imagine, editor de file video şi audio, colecţii, programele noastre de lucru sunt ori la nivel online ori în calculatoarele noastre.

Le putem accesa de oriunde, putem lucra în toate condiţiile, mai frumoase sau mai vitrege…Lucrul important de spus e acela că am început să scriem şi să vorbim şi să edităm ceva…ca şi când am mânca sau ne-am uita la un film. Profesionalizarea în cadrul editării aduce după ea largheţea comunicării, stabilitatea interioară, bucuria noutăţii, bucuria împlinirii.

E adevărat…noi suntem mereu în lucru, mereu cu proiecte. Poate că aveţi impresia că, uneori, atunci creăm lucrurile sau că atunci le aflăm…însă deja le aveam pregătite, editate şi, când ne întoarcem acasă…doar la lansăm pentru toţi.

Mă rog…nu vreau să vă înspăimântăm…ci să vă atragem spre a vă bucura dăruind şi altora din bucuria şi cunoştinţele dv. Mai concentrat sau mai prolix…puteţi transmite, de fapt, ceea ce sunteţi, ceea ce vreţi să rămână, la modul frumos, în alţii.

Comunitatea creatorilor online, că vrem sau că nu vrem…este legată prin mii de fire vizibile şi invizibile. Toţi ne folosim de ceea ce creează alţii. Mai bun sau mai rău, mai infect sau salutar…informaţia, culoarea, lumina, bucuria sau otrava sunt diseminate peste tot.

Însă, creştinul ortodox, trebuie să fie un factor de stabilitate, de nobleţe, de dăruire, de perspicacitate. Suntem mireasma cea bună a lui Dumnezeu. Şi dacă suntem aşa…trebuie să răspândim frumuseţe în jur, armonie, eleganţă.

După cum spuneam şi altădată: nu vă aruncaţi spre comentarii până nu le cumpăniţi! Ceea ce aruncaţi din dv. rămâne aici şi, mai târziu, sunt o pată pe numele dv., pe care aţi dori să o ştergeţi…şi nu se mai poate.

Fiţi dinamici, dar cu adevărat dinamici! Ajutaţi cu posibilităţile dv., mai mari sau mai reduse, la prosperarea acestui climat dialogic, care este informaţia online!

Dacă nu vă lansaţi cât mai repede în sistemul online şi într-un mod frumos…se măreşte handicapul, stânjeneala, că nu aţi fi în stare de aşa ceva…Însă nu e adevărată această stare.

Însă onlineul este comunicarea de azi, şi, mai ales, de mâine. Reticenţa din anii 90 pentru email sau telefonul mobil sau pentru cardul de cumpărături sau de economii…acum pare o utopie. Tot la fel, sincer, mi se pare…reticenţa oamenilor cultivaţi pentru tehnlogia directeţii, pentru online, când această megatehnologie este dedicată, în primul rând, lor.

Adică…preferaţi să facă un copil sau un adolescent bloguri cu poze şi file video, fără conţinut, preluate de ici şi de colo…şi dv., care puteţi fii teologi, profesori, artişti, oameni cu diverse posibilităţi…să staţi departe? Mâine vă veţi da seama că aţi stat departe…şi aţi pierdut mult. Bineînţeles, veţi încerca să ajungeţi din urmă…pe cei care s-au trezit mai înainte… şi să vă comportaţi normal…Însă atunci vă veţi dea seama…că cel mai normal era să începeţi de atunci, de când a început să vă placă la nivel online…şi să citiţi pe net.

În nici 5 ani…cred că vom ajunge la o explozie de normalitate în domeniul creaţiei online fără precedent. De ce? Simplu: va fi mult prea facil ca să scrii, să creezi, să păstrezi, să inventariezi tot felul de date la nivel online, pe un blog, pentru ca să le accesezi la nevoie sau să le accesezi împreună cu vizitatorii tăi.

Ce facem şi ce faceţi cu…zecile, sutele, miile de fotografii pe care le facem…cu un telefon sau cu un aparat digital de fotografiat? Tot felul de informaţii…se vor împărtăşite. Dacă gândim teologic viaţa (mă refer, în primul rând, la creştinii ortodocşi conştienţi de cine sunt) e cel mai uşor lucru cu putinţă, cel mai normal…să fii de folos altora cu ce ai.

Cât te costă ca să te simţi împlinit? Mai nimic. În România, cu 30-40 de lei la firma de cablu, pentru internet, şi cu alţi 20-30 de lei la lumină…poţi să creezi un blog de mare frumuseţe. Atât de simplu! Scrii când ai timp, prin pauzele tale, când vrei să te simţi bine, când vrei să comunici… Nimic mai simplu. Nu e o corvoadă, nu e greutatea de pe lume…ci devine un reflex normal, un reflex al omului din secolul al 21-lea, care e omul comunicării.

Avem uneltele comunicării…iar noi venim cu conţinutul comunicării. Iar un creştin ortodox, are, slavă lui Dumnezeu!, un conţinut al comunicării din belşug, inepuizabil. De ce e atât de greu? De ce paradigma fricii, a lenii, a complexării…e mai viabilă sau pare mai viabilă decât paradigma bunului simţ, a întrajutorării, a comunicării duhovniceşti, frumoase, elegante?

Ţinem să felicităm câţiva creatori de online mai în vârstă, pe care îi urmărim de ceva vreme…şi care au început, în mod timid, să socializeze frumos. Nu sunt neapărat persoane religioase…Dar, se observă faptul, că se simt bine să comunice. În loc să stăm fiecare închis în casă, mai bine comunicăm, ne creăm tot felul de relaţii…şi aşa, prin acest catharsis al comunicării şi al creaţiei… ne înţelegem mai bine rostul, sensul, potenţele.

Le mulţumim tuturor celor care se vor decide să treacă din tabăra cititorilor sau a comentatorilor mai mult sau mai puţin anonimi…în tabăra creatorilor de online. O vor face spre binele lor şi al nostru, al tuturor. Nu lăsaţi pe mâine împlinirea dv….şi nici relaţiile pe care le puteţi isca! Astăzi e timpul pentru mâine.