Scurte poeme ieroglifice (1)
Dară lin suflând austrul adevărului
şi într-o parte dând
poalele hainei adevărului,
grozavă goliciunea minciunii
descoperindu-se
se arată
*
Pe cât lumina soarelui
a lucra poate
în organele văzătoare,
pe atâta ajută
mai dinainte
ştiinţa în minte adulmecătoare.
*
Obişnuiţi sunt muritorii
cu înălţimea staturii,
cu frumuseţea trupului
şi cu împodobirea feţei,
ca şi cu un lucru prea mare de la fire dăruit
a se lăuda
şi încă mai mult între alţii
nu numai
arcoase sprâncenele a-şi ridica,
ci şi sfaturile peste cuviinţă a-şi da
şi socoteala peste măsură a-şi ridica.
[Dar] vrednicia sufletului
nu de pe frumuseţea trupului
se măsoară.
*
Ştiinţa înţelepciunii
nu în scaunele trufaşe şi înalte,
ci în capetele plecate şi învăţate
locuieşte.
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică
Alte poeme aflaţi şi aici.