Filosofia ortodoxă a lui Cantemir (4)

intelepciune-solitara

Giudeţul [judecata] sufletului cu trupul
şi ce înseamnă „sufletul filosof”

Acestea de la Vulpe cu toţii auzind
şi precum
[că] adevărul aşa este înţelegând
(că la mintea spre înţelegere gătată
mai tare pătrunde cuvântul adevărului
decât prin moale grosimea trupului ascuţită simceaoa
[lama] fierului),
ziseră: „Dară cine între noi poate fi acela
care mai mult sufletul în filosofie să-şi fi crescut
şi după pravile el trupul să-şi fi scăzut?

(Că [căci] cu anevoie este cineva
trupul în toate pe larg şi de saţiu să-şi hrănească
şi sufletul de poftele trupeşti nebetejit să-şi păzească),
(că precum în hrana slobodă
trupul se îngroaşă
şi se îngraşă,
aşa de post trupul vitionindu-se
[slăbind],
sufletul se subţie şi învârtoaşă
[se întăreşte])
(căci foamea la trup moarte firească,
iar la suflet viaţă cerească
aduce) . (…)

(căci obişnuiţi sunt cei adevărat vrednici
vredniciile sale
[lor] de priveala ochilor
şi
[de] lauda gurilor a-şi ascunde)
(ce
[căci] precum focul în piatra mai vârtoasă
şi în fierul mai îndesat ascuns fiind,
dintr-aceleaşi şi mai tare lovindu-se, scânteiază,
aşa şi sufletul plin de vrednicie,
pe cât mai mult se acoperă,
pe atât mai tare se descoperă)(…)
(căci sufletul filosof asupreală nu are,
de vreme ce toată asupreala suferind
precum să i se facă asupreală nu simte)… .

*

Ierarhia vredniciilor umane este ierarhia darurilor dumnezeieşti

Firea aşa de înţelepţeşte
pe toţi la darurile sale şi-a îndemnat,
cât pe unii în cuvânt, iar pe alţii în lucru,
pe unii în poruncă, iar pe alţii în ascultare,
pe unii în stăpânire, iar pe alţii în supunere,
vrednici, putincioşi şi suferitori
i-a arătat.

Aşijderea, unii în gramatică şi alţii în poetică,
unii în loghică, iar alţii în ritorică,
unii în cea ithică
[etică, morală], iar alţii în cea fizică filosofie mai isteţi,
şi unii într-ună, iar alţii într-altă învăţătură şi meşteşug
mai vestiţi şi mai fericiţi,
după a firii orânduială au ieşit
(că ce unul Dumnezeu dăruieşte şi orânduieşte
toată lumea nici a lua, nici a clăti poate). (…)

(că împărăţia firii, precum are domni, senatori,
deregători şi orânduitori,
aşa are şi plugari, şi morari, şi portari, şi chelari).

Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *