10 iunie 2009: Părintele Profesor Dumitru Popescu a primit un nou titlu DHC

teologie si viata

Miercuri, 10 iunie 2009, în Aula Magna a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad a avut loc festivitatea de decernare a celui mai înalt titlu academic, Doctor Honoris Causa, Părintelui Profesor Dr. Dumitru Popescu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi membru de onoare al Academiei Române.

Festivitatea a fost deschisă prin intonarea imnului arhieresc şi a imnului Gaudeamus igitur, în interpretarea corului bărbătesc al Facultăţii de Teologie din Arad. A urmat cuvântul de deschidere al Părintelui Decan al Facultăţii, Prof. Univ. Dr. Ioan Tulcan. Părintele Decan a elogiat personalitatea Părintelui Prof. Dumitru Popescu, afirmând că sfinţia sa „reprezintă o personalitate de primă mărime a teologiei româneşti contemporane”.

În cuvântul său ierarhului locului, Preasfinţitul Părinte Episcop Dr. Timotei Seviciu, a transmis salutul şi preţuirea din partea Episcopiei Aradului şi Hunedoarei. Preasfinţia Sa a evocat, în cuvinte sensibile, momentele speciale de apropiere pe care le-a întreţinut cu Părintele Prof. Dr. Dumitru Popescu. A evocat, de asemenea, contribuţia Părintelui Profesor la afirmarea culturii creştine în societatea contemporană.

A urmat cuvântul D-nei Rector a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, care, în mod sintetic, a apreciat meritele Părintelui Profesor Dumitru Popescu, structurându-le pe trei paliere: savantul, profesorul de vocaţie şi liderul generaţiei sale, în contextul culturii şi societăţii contemporane.

Laudatio a fost rostit de către Părintele Decan al Facultăţii, Prof. Univ. Dr. Ioan Tulcan, care a prezentat activitatea Părintelui Dumitru Popescu, bogata sa operă teologică, precum şi viziunea teologică a acestuia.

A urmat decernarea înaltului titlu academic, precum şi disertaţia solemnă a Părintelui Profesor Dumitru Popescu pregătită pentru acest moment, având ca tematică „Creaţionismul şi evoluţionismul”. A fost impresionantă mărturisirea făcută la începutul disertaţiei, în care Părintele Profesor afirma : „Pentru mine, Dumnezeu nu a fost un simplu obiect de speculaţie, ci a fost o realitate vie întrupată, un temei real de profundă meditaţie interioară”.

Corul Facultăţii a interpretat câteva piese corale sub conducerea Conf. Univ. Dr. Mircea Buta.

La sfârşitul manifestării, Părintele Decan a prezentat volumul publicat de Facultatea noastră de Teologie ca prinos de cinstire pentru profesorul elogiat.

Volumul este intitulat, în chip sugestiv, Omagiu Părintelui Prof. Univ. Dr. Acad. Dumitru Popescu, el reunind reflecţii teologice ale profesorilor de teologie din ţară asupra contribuţiei remarcabile a Părintelui Profesor la dezvoltarea şi aprofundarea teologiei ortodoxe în contextul provocărilor lumii contemporane, precum şi alte studii şi contribuţii, reunite într-un capitol aparte al lucrării, intitulat Miscelaneea.

De remarcat faptul că la începutul acestui volum sunt aşezate cuvintele de preţuire la adresa Părintelui Academician, ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, precum şi ale altor ierarhi ai Sfântului Sinod.

Cf. sursa.

Dorin Streinu, Prima stea boreală (aforisme, vol. 3, 1997) [3]

catapeteasma

*

Cele două fragmente anterioare…

***

Adevărul gol e cel mai neplăcut. Însă e singurul de care avem nevoie.

*

Am luat la cunoştinţă de foarte puţini oameni în cursul veacurilor care au ştiut ce e adevărul, dar n-am văzut niciun mincinos care să ştie ce înseamnă minciuna.

*

Un geniu nu poate să placă în întregime, după cum un navigator nu mai poate iubi orice mare sau orice zi a anului.

*

Ferice de naţiunea care nu are numai bătrâni la vârsta de douăzeci de ani. Dar vai de naţiunea care nu ştie să-i preţuiască.

*

Cred că trebuie să le spunem celor tineri să nu mai caute nimic. Dacă vor să fie fericiţi trebuie numai să privească.

*

Orice parvenit este calm.

*

Cine vrea să rămână intelectual de la 24 de ani nu mai trebuie să gândească.

*

Mai devreme sau mai târziu orice om înţelept îşi va da seama că face lucruri inutile pentru mulţi…dar absolut importante pentru puţini.

*

Adevărul înseamnă pericolul de a rămâne singur.

*

Când oamenii comuni ajung să cunoască oameni insoliţi se miră cum de nu au fost primii care au descoperit cuiul.

*

Când stai lângă soare crezi că ai devenit şi tu o rază.

*

Adevărata spiritualizare a omului este aceea în care pari tot un om comun, ordinar.

*

Gândim numai ce ne doare.

*

Orice mare gândire se repetă în mod organic.

*

Nu pot să suport manierismul în exprimare pentru că stilul o ia înaintea profunzimii şi a adevărurilor.

*

Trebuie să ne aducem aminte zilnic, că soarele pe care îl vedem noi…a fost văzut şi de cei care dorm în morminte.

*

Căutăm certitudini tocmai pentru că nu vrem să le acceptăm.

*

Orice iluzie vrea să fie veşnică.

*

Ca să fii un nebun veritabil trebuie să iubeşti neprevăzutul.

*

Oamenii mediocri îşi admiră laşitatea în Sfinţi, în genii, în eroi, în toţi cei care îi întrec.

*

Am întâlnit oameni cărora le era frică să-şi dea seama cine sunt. Pe aceştia nu i-am putut ierta niciodată.

*

Cred că orice geniu vrea să-şi lase contemporanii cu o mie de ani în urmă.

*

Esenţialismul s-a născut în momentul când lumea artei putea să moară. El s-a născut din propria bătrâneţe a umanităţii. Acum arta a devenit, din nou, una a copiilor maturi.

*

Orice cimitir e o lume paralelă.

*

Adevăraţii gânditori nu pot fi acceptaţi niciodată. Ca să îi accepţi trebuie să îţi schimbi paradigma existenţială.

*

Cărţile adevărate nu sunt logice. Logica e îngustă pentru supralogică.

*

În cele din urmă numai nebunii mai vor fi oameni.

*

Orice dictatură a murit de teama propriei sale naşteri.

*

Orice este mare este urât.

*

Tăcerea e cel mai etern sentiment.

*

Uneori poezia se desfiinţează pentru a rămâne numai o pură lumină interioară.

*
Un gânditor e un om care nu contemplă.

*

Uneori oamenii nu se bat cu claritatea adevărului ci cu fantomele sale. Tocmai de aceea, acest fel de lupte sunt momente de căscat interminabil.

*

Orice om e pus în faţa faptului de a regândi lumea de la început.

*

Ucenicul se luptă mai puţin cu perfecţiunea sa şi mai mult cu perfecţiunea maestrului. Pentru un ucenic genial, maestrul e cel mai mare rău posibil, dacă i-a învăţat lecţiile prea bine.

*

Un artist de geniu nu ştie să îşi aprecieze propriile sale lucrări, după cum nu te poţi bucura că eşti rănit şi nu teafăr.

*

Ajungi să ai un stil când nu mai ai niciunul.

*

Orice mare carte citită te face mai idiot şi mai puţin pertinent.

*

Cel care nu mai vrea nimic va avea totul.

*

Dacă am fi lucizi n-am râde niciodată.

*

Orice gândire adevărată vorbeşte în termeni absoluţi.

*

Găsesc delicateţea în lipsa de pasiuni.

*

Surprinderea este o exagerare.

*

Oamenii care ţin la ei se răstignesc.

*

Cel mai înţelept lucru este să ştii să pierzi când ai cea mai mare dreptate.

*

Consider o soţie înţeleaptă pe cea care ştie, că iubirea nu se cucereşte ci se dăruie.

*

Coerenţa gândirii este cel mai mare blestem pentru cineva, care vrea să cunoască adevărul unei persoane.

*

Geniul este actorul care joacă un rol nescris.

*

Ca să faci un lucru mare trebuie, ca de cele mai multe ori, să te uiţi pe tine însuţi.

*

Ca să fii actor nu trebuie să ai suflet, ci trebuie să ai expresie. Actorii cu suflet sunt creatori de teatru şi nu jucători de teatru. Ca să joci, trebuie să imiţi ceea ce nu înţelegi prea bine. Dacă înţelegi ceva, atunci îţi joci propria ta dramă.

*

Orice amintire e responsabilă ca propria ta uluire.

*

Omul care poate fi atent la orice gest al său e omul care a făcut primul pas în mântuirea sa.

*

Un îndrăgostit nu poate fi niciodată un amant. Cu atât mai puţin un om înţelept…

*

Dacă am ierta din toată inima n-ar mai exista literatură. Cărţile au un destin meschin. Mă refer la cărţile mari.

*
Măreţia e fotografia celor care ştiu că nu mai pot fi întrecuţi.

*

Seninătatea e dorinţa celor tineri şi ipocrizia celor în vârstă.

*

Un om care dă sfaturi e un şarlatan. Şi se întâmplă acest lucru fără ca cineva să şi-l dorească.

*

La Dumnezeu se merge numai pe căi ocolite.

*

Cartea a fost terminată pe data de 2 septembrie 1997. Aici aveţi numai fragmente din carte…

*******