Felicitări, Părinte, pentru omul care sunteţi!

de unde e izvorul

Am descoperit blogul dumneavoastră întâmplător şi de atunci citesc mai mereu tot ceea ce postaţi. O muncă de anvergură, dar e pasiunea dumneavoastră. Scrisul descătuşează energia, eliberează sufletul, înalţă, distilează. E ca şi muzica. Daca nu e sublim, e îndoielnic.

Fiind psiholog în devenire, am căutat să mă duc la izvoare şi să văd de unde aveţi acest patos, determinism lăuntric, pace  şi război, lacrimă şi surâs, resemnare, zbucium, mai mult, mai bine, perspectivă, putere, ascensiune, dar şi sensibilitate, ezitare, dăruire…

Ceea ce doream să vă spun este tocmai acest izvor de durere de unde a plecat creaţia (şi) dumneavoastră. Mulţi avem rădăcinile putrede sau în aer sau nedemne de noi.

Este sigur acel vierme care roade totul înăuntru. De câte ori cădeţi în amintirile trecutului îndepărtat staţi în mijlocul naturii sau ascultaţi muzică.

Sufletul nu se poate vindeca, nu există terapie pentru durere. Există doar voinţa noastră de a o prelucra pentru a convieţui cu ea.

Cu stimă,

Sandra Saliscan.

2 comentarii la „Felicitări, Părinte, pentru omul care sunteţi!”

  1. Doamnă Sandra Saliscan,

    vă mulţumesc pentru elogiile dv., pentru amabilitatea dv., pentru atenţia dv….

    Trebuie să înţelegeţi însă, că nu îmi face plăcere să vorbesc despre mine, despre suferinţele, traumele, şi nici despre bucuriile, împlinirile mele…

    Însă sunt nevoit să dau detalii tocmai pentru ca lucrurile să aibă coerenţă interioară.

    Literatura mea şi arta mea, eu, fostul Dorin Streinu, au apărut la nivel online pentru că soţia mea a insistat ca o parte dintre ele să fie evidente.

    Tot ea a insistat ca o parte, fragmente din teologia pe care o scriu şi din cărţile mele, să apară, aşa, câte puţin, la nivel online.

    Tot ceea ce scriu aici vreau să fie o redescoperire sau o aprofundare de sine pentru cititorii şi audianţii noştri.

    Viaţa mea a scos tot ce era mai bun şi din durere cât şi din fericire.

    Într-o frază cam acesta e mesajul muncii mele online: scoateţi aur din tot ce vedeţi, din tot ce atingeţi, din tot ce trăiţi.

    Dacă trăieşti cu această conştiinţă ai întotdeauna ce scrie, ce comunica, pentru că eşti mereu altul.

  2. …”multi avem radacinile putrede sau in aer sau
    nedemne de noi”…

    Pana nu de mult gandeam si eu la fel…si foarte multi oameni nu erau demni de mine. Si eu am avut o copilarie foarte traumatizanta…si din experienta pot spune ca sufletul se poate vindeca…ce nu este posibil la om este posibil la Dumnezeu. Dumnezeu poate sa transforme tot raul in bine…

    Un sfant Parinte spunea ca „este pacat sa-i cerem lui Dumnezeu mai putin decat imposibilul”…Trebuie sa avem cereri pe masura Dumnezeului pe care-L avem.

    Asta este pentru doamna Sandra Saliscan…pe care o rog sa nu se supere pentru ce-am scris, o fac cu prietenie.

    Sarut mana Parinte!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *