Dorin Streinu, Un continent fără Dumnezeu (aforisme, vol. 5, 1997) [2]
*
Aici pentru prima parte
***
Oamenii ficşi sunt nesuferinzii.
*
Râsul e porţia noastră de autoînşelare.
*
Boala e o replică dură dată liniştii individuale. Şi asta când războiul e ceva colectiv.
*
Rafinamentul e o motivaţie a tuturor scrupulelor.
*
Eleganţa căutată e ceva grosolan.
*
O minte rafinată e un sumum de banalităţi.
*
Cei care câştigă sunt cei care nu ştiu ce pierd.
*
Singurul act responabil e nesiguranţa.
*
Un orator bun ştie să se pronunţe dar nu ştie să idealizeze.
*
Erezia e filosofia secolului în care se naşte.
*
Eu cred numai în istorii nescrise.
*
Siguranţa continuă naşte multă prostie.
*
Dacă ne e teamă să spunem adevărul înseamnă că nu-l avem.
*
Frumuseţea pură nu are nici în clin şi nici în mânecă cu inteligenţa.
*
Oamenii care gândesc sunt epuizanţi.
*
Unui gânditor nu îi e greu să gândească. Dar îi e greu să rămână logic.
*
A fi clasic e tot una cu a spune pe şleau.
*
Dacă nu greşeşti înseamnă că eşti trivial.
*
Admiratorii sunt cei care nu se admiră.
*
E o prostie să crezi că trebuie să fii înţeles. Sunt lucruri mult mai importante de trăit decât acest lucru.
*
Dacă nu am scris unele gânduri nu înseamnă că nu le-am şi gândit.
*
Fanaticii sunt exemplele comice sau dramatice, mai bine-zis, ale prostiei sau ale lipsei de măsură.
*
Într-o ţară în care limba a devenit o unealtă de consum orice cuvânt spus, oricât de important ar fi el, are aceeaşi valoare: adică niciuna.
*
Oamenii care înţeleg cuvintele ştiu că inima e cea mai poetică limbă a universului.
*
Gândurile care nu converg nu există.
*
Îmi iubesc ţara, pentru că nu ştiu dacă aş putea să o iubesc pe alta mai natural decât pe a mea.
*
A fi puternic înseamnă să ştii cum să foloseşti cuvintele.
*
Orice imitaţie miroase a sfoiag, fie el şi de aur.
*
Oamenii amabili nu pot fi niciodată naturali.
*
Manierele sunt elegante atâta timp cât omul vrea să pară neîngrijorat.
*
Mă îngrijorez numai de lucrurile care îmi ies foarte bine.
*
Logica nu e tot una cu ordinea. Ordinea complică atât de mult lucrurile, încât logica nu mai are niciun scop.
*
Oamenii serioşi sunt cei care nu vor să vorbească despre ei.
*